default-logo

Manipularea informațiilor pe rețelele sociale, o chestiune de… inteligență artificială

Termenul de „dezinformare” și abordările pentru combaterea acesteia au devenit strigăte de luptă ale personalităților din foarte multe domenii, inclusiv – firește – politicieni. Despre ce vorbim mai exact când discutăm despre dezinformare? Este adesea definită ca furnizarea de informații în mod deliberat false, în comparație cu partajarea accidentală falsă a informațiilor greșite. Dar sunt aceste „lentile” utile pentru a studia mediul informațional?
Courtney Radsch, membru senior la Centrul pentru Inovare în Guvernare Internațională, explică, în lucrarea „Inteligență artificială și dezinformare”, publicată de OSCE, că „operațiunile de informare se referă la manipularea platformelor de social media, a infrastructurii de internet, cu scopul de a promova anumite tipuri de informații. Se numesc operațiuni pentru că sunt coordonate și necesită, de obicei, niște finanțări sau resurse pentru a le face să se întâmple, pentru a le distinge de, de exemplu, mișcările organice și alte tipuri de implicare. Există o mulțime de termeni diferiți care au fost folosiți în ultimii câțiva ani, variind de la dezinformare, malinformare, propagandă computațională, o întreagă gamă”.
Potrivit autoarei, multe dintre platformele care intermediază sfera publică sunt conduse de algoritmi de implicare și alte forme de inteligență artificială care sunt supuse manipulării de către „actori” care pot plăti fie pentru informații, fie pentru firmele de relații publice pentru a manipula rezultatele și pentru a crea informații care funcționează bine pe baza logicii unei platforme date.
„Scopul distorsionării sferei publice a devenit un obiectiv motor pentru actorii politici din întreaga lume. Potrivit cercetărilor de la Oxford Internet Institute, cel puțin șaptezeci de țări din întreaga lume au înregistrat propagandă computațională – în esență operațiuni informaționale – armate pentru a promova un anumit punct de vedere sau o agendă. Influențează încadrarea și stabilirea agendei, care sunt roluri cruciale pe care, de obicei, le-au jucat mass-media de știri și alți actori instituționali, sau chiar mișcările sociale”.
În ce privește operațiunile de informare la scară mai largă, la nivelul întregii societăți, un exemplu date de Radsch în cadrul unui interviu pentru cjr.org este conflictul Azerbaidjan-Armenia asupra regiunii Nagorno-Karabah, în ceea ce privește încercarea de a modela narațiunea. „Asistăm la multă manipulare multiplatformă. O modalitate este de a crea semnale pe care algoritmii le vor capta ca indicând popularitatea organică sau implicarea, deoarece acest lucru va conduce apoi algoritmii de recomandare să prezinte conținutul respectiv. Am văzut acest lucru în Malta, de exemplu, unde o investigație a The Shift a arătat că înainte de uciderea jurnalistei Daphne Caruana Galizia existau grupuri secrete pe Facebook care coordonau mesajele, căutând să-i submineze credibilitatea ca jurnalist. Nu există încă o modalitate de a urmări sau de a identifica cu adevărat acest lucru algorithmic”, adaugă Radsch. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*