default-logo

Un nou număr al revistei „Portal-MĂIASTRA”

A apărut, zilele acestea, numărul 3/ 2022 al trimestrialului de cultură „Portal-MĂIASTRA” din Târgu-Jiu, periodic care apare de ani buni „sub egida Uniunii Scriitorilor din România” și în care se regăsesc studii și articole ale unor scriitori și jurnaliști cunoscuți. Astfel, Centenarul Marin Preda (1922-1980) este marcat de studiul conf. univ. dr. Anca Sîrghie, „Cazul romanului Moromeții”, de cartea Mihaelei Albu („Întâlniri cu Aurora Cornu”, 2021) și de cronica semnată de istoricul și criticul literar Zenovie Cârlugea la volumul „Marin Preda. Anii formării intelectuale” (2022) al confratelui teleormănean Stan V. Cristea, care ne propune „o cercetare, pe două decenii, a vieții lui Marin Preda”, conform supratitlului din comentariul respectiv.

Despre Eminescu „necunoscut” scrie eminescologul Nicolae Georgescu (Din nou despre debutul lui Eminescu), consemnându-se totodată împlinirea a 156 de ani de la debutul poetului (Un mesaj, peste vremuri, al Bucovinei lui Eminescu, semnat „Z.C.”), material publicat deja pe situl UZPR. Criticul literar Dan Radu Abrudan semnează comentariul „Eminescu – Polonia” la antologia româno-polonă realizată de scriitorul, jurnalistul și diplomatul de carieră Nicolae Mareș, „Eminescu – Polonia / Polonezii – Eminescu” (e-Literatura, București, 2022, 500 p.). Cu aceeași acribie filologică, universitara sibiană Ana Selejan semnează un mai amplu studiu, „Noica și Eminescu”, marcând împlinirea a 35 de ani de la moartea filosofului: „Obsesia Eminescu – scrie exegeta – mai exact a cunoașterii poetului prin intermediul caietelor-manuscris – începe de prin 1967 și s-a manifestat în mai multe feluri: nu numai prin articole și cărți, ci și prin intervenții la autorități pentru tipărirea caietelor eminesciene, prin facsimilări, conferințe ș.a.”

Revista anunță apariția, în toamna aceasta, a romanului inedit „Pacient în Galapagos” al regretatului istoric și critic literar, universitarul de atitudine Pompiliu Marcea (20 oct. 1928, Ștefănești, Gorj – 27 martie 1985, București, găsit înecat în Herăstrău), considerat „o recuperare literară relevantă” de semnatarul amplului comentariu „Pompiliu Marcea – romancier”. „În totul, – afirmă Z. Cârlugea în finalul comentariului – Pacient în Galapagos constituie o fericită recuperare literară, lămuritoare, dezvăluitoare, reușind a lumina conștiința unui autentic scriitor român, născut, crescut și consacrat într-un sistem social-politic, în care a crezut, dar pe care, desigur, nu l-a idealizat și din care nu a ajuns nici să evadeze, nici să se elibereze, căzându-i pradă, să zicem, prin suicid!… În acest sens, abia acum putem înțelege, dincolo de teoria «asasinatului», că viața interioară a scriitorului și profesorului Pompiliu Marcea era de un tumult nebănuit, de excesivă reflexivitate și problematizare, sub figura de aparentă liniște și echilibru a ființei sale, o conștiință atât de neliniștită care, punându-și acut și abrupt problema morții, cu precădere a suicidului, știa că, precum în atâtea cazuri amintite de fapt, aceasta este singura cale de eliberare…” Să precizăm că romanul a fost recuperat grație dr. Corina Millo, fiica scriitorului, rezidentă la Washington D.C., și va fi lansat, în toamna aceasta, de către o prestigioasă editură.

Foarte interesant este articolul despre Tudor Arghezi semnat de Pécsi Györgyi, care anunță apariția ediției a treia a lucrării lui Ferenczes István, „Arghezi-Ergézi”, versiunea româno-maghiară din 2015 (se documentează ireproșabil originea secuiască a mamei poetului), pentru care autorul a primit Premiul de argheziologie la Festivalul Internațional „Tudor Arghezi” de la Tg.-Jiu (președintele juriului: Nicolae Manolescu).

Revista cuprinde, de asemenea, cronici la cărțile unor cunoscuți scriitori contemporani: Marin Preda, Eugen Dorcescu, Ștefan Ion Ghilimescu, Veronica Bălaj, Virgil Diaconu, Lörinczi Francisc-Mihai, Mircea M. Pop, Teofil Răchițeanu, Mihaela Albu, Titu Dinuț, Cassian Maria Spiridon, Gabriela Stanciu Păsărin, Andreea Cristea, Raveca Vlașin, – semnate de critici literari cunoscuți: Lucian Gruia, Aureliu Goci, Tudor Nedelcea, Mihaela Albu, Zenovie Cârlugea, Iulian Chivu ș.a.

Prezentă este și creația lirică, prezentă pe pagini sau coloane întregi: Valentin Udrescu, Alexandru Cazacu, Zoia Elena Deju, Iulian Barbu. Scriitoarea Emanuela Bușoi traduce din poetul francez André Velter. Paginile finale (51-52) prezintă trilogia jurnalistică „America visului românesc” a dnei Anca Sîrghie, titrând astfel: „O ambasadoare a culturii române în Lumea Nouă, dincolo de Atlantic”. Reproducem finalul comentariului: „Spirite voluntare, intrepide și dotate cultural precum dna prof. dr. Anca Sîrghie, istoric și critic literar de certă vocație, pot concura oricând și oriunde con brio misiunea unor instituții culturale bugetivore, incapabile să promoveze adevăratele valori ale culturii române, pierzându-se în futilități și facilități anoste, de substrucție globalistă, ba aducând, astfel, deservicii imense și grave prejudicii, cum s-a semnalat deseori în cazul unor filiale ale ICR… Iată de ce este nevoie de astfel de «ambasadori», mai ales în Lumea Nouă, de unde rumoarea «plăcilor tectonice» ajunge până la noi…”.

În totul, nr. 3/2022 al revistei târgujiene „Portal-MĂIASTRA” este unul de substanță, plin de informație cultural-literară la zi, de atitudini jurnalistice, de teme majore și deopotrivă incitante, menținând ștacheta valorică a celor 70 de apariții de până acum. (redacția)

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*