Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), în parteneriat cu Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorhe I. Brătianu” (AESGS), au prezentat joi, 15 octombrie 2020, la București, în Sala Constantin Stroescu din sediul ACPBB, lungmetrajul documentar „Pași pe graniță”.
Filmul prezentat, este un documetar, realizat în primăvara lui 2019, de Alecu Deleu, producător și regizor de film din Republica Moldova și echipa sa, imagine: John DONICA, sunet: Marin TUREA, editare imaine și sunet: Denis BARTENEV.
Potrivit autorului filmului, lungmetrajul reprezintă „ (…) o paradigmă a mentalului colectiv basarabean influențat de frecventele schimbări teritoriale, este un documentar dedicat identității noastre în definiția ei teritorială, e un film despre “lumea noastră”, care este, se dovedește, nu în interiorul unor frontiere, și, de fapt, nici nu se găsește atât pe hartă, cât în mintea și inima noastră”
Premiera filmului a avut loc pe data de 26 mai 2019 la Festivalul de Film Documentar Cronograf din Chișinău. Filmul a mai fost proiectat și la evenimente din cadrul Festivalului de Film European (19 iunie 2019) la Centrul Cultural Ceh din București , la Festivalul de Film Documentar Moldox Cahul (15 septembrie 2019), în cadrul programului Festivalului Doc Est, la Ateneul Național din Iași (23 noiembrie 2019) și în cadrul comunității românești din Voievodina (Republica Serbia) ( ianuarie 2020)
Regizorul Alecu DELEU a declarat pentru presă că își dorește ca filmul să fie prezent și „într-un circuit al proiecțiilor, pe care doresc să-l încep cu acele zone ale „„lumii românești””, în care întâlnirile dintre geografie și istorie sunt mai pregnante, iar experiențele „„frontaliere”” asemănătoare cu cele basarabene.”
Proiecția filmului „Pași pe graniță” de la sediul ACPBB, din păcate nu a putut fi organizată pentru un public mai numeros, datorită condițiilor pandemiei de covid 19. Din acest motiv, evenimentul s-a desfășurat într-un format foarte restrâns și nu a fost anunțat public pe canalele media, invitații fiind nevoiți să se conformeze măsurilor de protecție stabilite de autorități.
Evenimentul s-a bucurat de prezența doamnei ambasador Iulia Gore Costin, a domnului Doru Dinu Glăvan – președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, domnul Marian CLENCIU – președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, doamna Mădălina Andrei – președinta Filialei București a ACPBB, avocatul Victor Gafiuc – prim-vicepreședinte ACPBB, arhitect Gheorhe Ionașcu – director resort cultural ACPBB, istoricul Constantin Corneanu, presedinte AESGS, domnul Mihai Copețchi expert pe teme de geopolitică și jurnaliștii Tanța TĂNĂSESCU (UZPR), Octavian Sergentu și subsemnatul, Dorian Theodor CLENCIU (RBN Press – romaniabreakinews.ro)
Proiecția filmului a fost un prilej bun, pentru ca cei prezenți la acest eveniment să coștientizeze necesitatea popularizării și mediatizării cat mai des a tot ceea ce înseamnă Basarabia și Nordul Bucovinei, …cultura, istoria și mai ales durerile românești legate de aceste spații.
Grație parteneriatului dintre Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, președinții celor două organizații, domnii Doru Dinu Glăvan (UZPR) și Marian CLENCIU (ACPBB), consideră o obligație și mai ales o sfântă datorie morală, de a da un semnal de unificare și susținere reciprocă a organizațiilor civice și media, implicate în acest teribil efort de sprijin în recuperarea identitară națională, a acelor spații locuite de români. care au fost mai mereu supuși vicisitudinilor istorice și nu s-au putut bucura de protecția statului român. Cele două organizații au convenit să continue împreună prezentarea filmului „Pași pe graniță”, unui public cât mai larg în cadrul diverselor evenimente și proiecte pe care le vor organiza.
În cadrul dezaberilor pe tema filmului „Pași pe graniță”, domnul Constantin CORNEANU, președintele Asociației Europene de Studii Geopolitce și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” și-a arătat disponibilitatea de a participa la acest efort al recuperării identitare, culturale și istorice a spațiului Basarabean și din perspectiva de redactor șef al revistei Enigmele Istoriei, o apariție publicistică nouă pe care a ținut să o prezinte cu acest prilej. Potrivit acestuia, revista Enigmele Istoriei este o revistă ce își propune să aducă în fața publicului cititor, iubitor de istorie, ineditul, evoluțiile geopolitice trecute și din arena relațiilor internaționale.
De altfel, unele dintre subiectele de maxim interes ale publicației Enigmele
Istoriei, a fost relația dintre Nicolae Lupan (președinte al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina în anii 90) și Radio Europa Liberă, modul în care acesta a contribuit la promovarea cauzei Basarabiei în Occident în anii Războiului Rece, participarea României la Primul Război Mondial și cel de-Al Doilea, politicile economice și sociale ale regimului de la București în anii Războiului Rece, mari operațiuni secrete ale structurilor de intelligence românești și nu numai.
Un moment încărcat de emoție și lacrimi s-a consumat la sfărșitul dezbaterii, când președintele ACPBB, domnul Marian CLENCIU a prezentat audienței unul din volumele „Cartea Memorie”, iar ambasadorul Iulia Gore Costin, răsfoind cu totul întâmplător paginile, a identificat numele părinților Gore Ana și Vasile, sora și unchiului dânsei – Catan Ioachin, fost primar și membru al partidului Național Creștin, care au fost deportați din Basarabia în anii de represiune sovietică.
Cartea Memoriei este un veritabil Catalog al victimelor totalitarismului comunist ce cuprinde liste cu date privind persoanele supuse represiunilor din Basarabia, apărut ca o iniţiativă a oamenilor de bună credinţă: cercetători, istorici, scriitori, foşti deţinuţi politici, care au invocat ideea reparării actului justiţiar al deportărilor. Este de menționat că ideea fost susţinută de Colegiul Ministerului Culturii şi Cultelor din Republica Moldova, care în 1991 au adoptat o hotărâre specială în acest sens. În acelaşi an, Muzeul Naţional de Istorie a Republicii Moldova şi-a asumat responsabilitatea realizării acestei lucrări comemorative. Astfel a fost constituit un grup de cercetători care au început colectarea materialelor documentare despre persoanele supuse represiunilor în perioada totalitarismului comunist. Mai multe despre volumele `Cartea Memoriei~aici: https://onisiforghibublog.wordpress.com
Continuare pe romaniabreakingnews.ro