default-logo

Moș Crăciun scotocește-n sac după strategia de digitalizare

Acuși se face anul de la instituirea școlii online și tot nu s-a terminat livrarea tabletelor pe care școlile să le împrumute elevilor la cerere (că sunt ale școlilor și se dau cât și când e nevoie și numai la cerere, chit că le zice „tablete la toți elevii”). Așteptate să le aducă prima zi de școală din septembrie, au trecut parțial în sarcina lui Moș Niculae, a rămas să scotocească și Moș Crăciun după unele-n sac, rămân destule de adus și pentru noul an. Anunțarea periodică a unor noi livrări în chip de ispravă e, de fapt, confirmarea unui eșec; scurt zis, nu e de laudă.

Între timp, Ministerul Educației (când încă se numea și al Cercetării) a lansat în consultare publică Strategia de Digitalizare a Educației din România 2021-2027 Școală Modernă, Accesibilă, bazată pe Resurse și Tehnologii digitale – SMART-Edu; a treia lansare a uneia și aceleiași strategii. SMAR-Edu intră astfel în categoria demersurilor lansate de câteva ori, de fiecare data ca și cum cea de față ar fi lansarea, probabil mizând pe priceperea aranjării vorbelor numită promovare și pe limitele restrânse ale memoriei receptorilor. Un exemplu de acest fel este proiectul CRED, lansat și el de trei ori.

Strategia SMART-Edu, lansată până acum de trei ori pentru consultare

Strategia SMART-Edu a fost lansată până acum de trei ori. La 26 octombrie, a fost lansat „procesul de elaborare”, definit ca „dialog deschis cu toți factorii interesați: autorități publice centrale, județene și locale, instituții publice și private, organizații neguvernamentale, institute de cercetare, asociații ale elevilor și studenților, asociații ale părinților, sindicate și patronate, reprezentanți ai industriilor și companiilor, specialiști IT, profesori și manageri”. Confirmarea ministerială a fost că strategia s-a lansat pentru consultare: „Consultarea publică se va desfășura online, în perioada 26 octombrie-9 noiembrie”.

La 20 noiembrie, Ministerul Educației și Cercetării (la acea dată) a anunțat iar o lansare a strategiei și tot pentru consultare: „(…) primul eveniment care deschide consultarea publică pentru elaborarea Strategiei pentru Digitalizarea Educației din România 2021-2027 – SMART-Edu”; „(…) în cadrul primei runde de consultări publice privind (…)”

La 18 decembrie, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat iar că „a lansat astăzi, 18 decembrie, în consultare publică, Strategia (…)”, e drept, cu mențiunea că anterior lansarea fusese a consultării publice „pe tema elaborării”.

Două rânduri mai jos în comunicarea ministerială, informația era că strategia a și fost elaborate și e deja finalizată: „La finalizarea strategiei SMART-Edu au contribuit (…)”; și totuși nu, pentru că și mai jos era anunțată încă o deschidere spre consultare: strategia „este disponibilă spre consultare până în data de 15 februarie 2021 pe edu.ro și pe site-ul dedicat”.

Digitalizarea educației în programul de guvernare

În capitolul dedicat Ministerului Educației în Programul de guvernare 2020-2024, strategia SMART-Edu se regăsește în enunțul „Alinierea unităților de învățământ la conceptul de Smart School, în concordanță cu Strategia de Digitalizare a Educației din România, 2021-2027”, enunț reprezentând un subpunct („Pentru digitalizarea unităților de învățământ”) dintr-o enumerare de „Măsuri operaționale”.

Pe larg, strategia de digitalizare a educației se regăsește în capitolul alocat Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, unde educația digitală este inclusă între cele patru axe strategice pe care se va acționa simultan și coordonat pentru a se asigura „un ecosistem digital capabil să funcționeze, să inoveze și să transfere servicii și produse digitale inovative în beneficiul societății și economiei”. Cele patru axe strategice sunt administrație publică digitală, economie digitală, educație digitală, societate digitală.

Educația digitală este caracterizată astfel din perspectivă guvernamentală, cu observația că cităm respectând ortografia și gramatica aparținând probabil cui a scris pasajul reprodus aici:

„Un aspect important pentru acțiunea guvernamentală este cel al dezvoltării abilitaților digitale la nivelul tuturor segmentelor de populație si ale forței de muncă. Conform Indicelui Societății si Economie Digitale publicat de Comisia Europeană (DESI), România se plasează in acest domeniu la coada clasamentului european, cu mai puțin de 30% din populație având competențe digitale de bază. Guvernulva acționa realist, dar structurat în acest domeniu, pentru a reuși să aibă un impact pozitiv concret măsurabil și coordonat cu implementarea soluțiilor de digitalizare ale administrației publice. În acest fel, pentru prima oară după mulți ani, se vizeazăapariția primelor modificări generate în acest domeniu, de măsuri guvernamentale.

Pentru a fi eficiente, atât obiectivele cât și măsurile aferente acestui domeniu vor fi organizate pe segmente și nevoi asociate lor.

Astfel, segmentele vizate de măsuri guvernamentale în domeniul competențelor digitale vor fi următoarele:

▪ Populația general pentru nevoile uzuale ale vieții cotidiene și ale utilizării noilor servicii publice digitalizate

▪ Funcționarii și angajații autorităților publice – atât centrale cât mai ales locale –pentru nevoile de a furniza servicii folosind noile instrumente digitale de e-guvernare. Obiectivul este acela de a avea la nivelul tuturor angajaților din sistemul public până în 2024, un nivel minim de competențe. Vom implementa:

o Programe naționale de formare a funcționarilor publici, cu un calendar adaptat evoluției sistemelor informatice din administrația public, dar și corelarea acestora cu evoluția tehnologică propriu-zisă.

▪ Populația școlară, pentru nevoile de dobândire a competențelor digitale aferente fiecărui nivel educațional, cu accent pe zona pre-universitară:

o Evaluarea și modificarea curriculei școlare pentru a include atât ore de digitalizare specifice vârstei și nivelului școlar cât și un demers de digitalizare transversal a modului de predare pentru toate disciplinele.

▪ Investiții în competențele digitale de bază ale personalului didactic în programe regulate de training și în transferul de resurse umane IT către zonele deficitare:

o Program anual de skilling pentru profesori în care vor fi implicate cadrele didactice din școli, pe principiul mecanismului, train-the-trainer

▪ Dezvoltarea competențelor digitale avansate ale specialiștilor din zona IT pentru tehnologii emergente – Quantum Computing, AI, Blockchain, IoT, etc. -cu efectul creșterii valorii-adăugate a serviciilor și produselor dezvoltate de către companiile din domeniul IT&C românești și pentru a rămâne o economie competitivă la nivel mondial:

o Derularea de programe de training pentru upskilling prin intermediul Digital Innovation Hubs”.

 Florin ANTONESCU, UZPR

apărut în Tribuna învățământului, online,  

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.