Seratele „Eminescu jurnalistul” Rigoare și sensibilitate – pledoarie pentru presa militară

Începem prima lună de primăvară cu o nouă serată, aflată sub semnul eternului Eminescu, de aceea, invocându-i numele, gândul ne-a purtat la un text aflat în cartea ”Amintiri”,  scrise de I. Slavici: ”…seratele literare erau pentru Eminescu un fel de sărbători, de la care el nu putea să lipsească, fiindcă una din marile mulțumiri ale lui era să asculte și să lumineze”.

Serata din 9 martie 2020, desfășurată în impunătoarea sală a ICR București, nu putea să fie decât o sărbătoare, cu teme importante, de interes pentru lumea jurnalistică dar și culturală și, asemenea lui Eminescu, am ascultat și ne-am luminat!

Moderatorul evenimentului, domnul Doru Dinu Glăvan, introduce, ca de obicei, pe cei prezenți în atmosfera seratei, iar poetul și jurnalistul Miron Manega ne încântă cu pasaje de mare actualitate din opera jurnalistică a lui Mihai Eminescu, realizând astfel o punte spre temele propriu-zise ale seratei.   

Ayako Funatsu, o mare iubitoare a poetului Eminescu, venită tocmai din Japonia, interpretează magistral în limba română romanța „Pe lângă plopii fără soț”.

Entuziastul și fidelul public al evenimentului lunar, organizat de UZPR, prezent ca de obicei în număr mare, deși impedimentele ”coronarovirusiene”  se arătau destul de îngrijorătoare, a putut asista la o amplă pledoarie în favoarea presei militare, de către unul dintre cei mai apreciați jurnaliști ai domeniului, Generalul (r) Gheorghe Văduva, pe care domnul Doru Dinu Glăvan îl prezintă ca fiind ”cel mai cunoscut jurnalist militar, părintele presei militare moderne”.

În cuvântul său, domnul General (r) Gheorghe Văduva a subliniat câteva idei de o profundă înțelepciune.  Domnia sa se referă la eternitatea clipei, la dorința gazetarilor militari de a scrie un jurnalism specializat, în  calitate de ostași ai cuvântului, cuvântul nefiind totuși o armă. Jurnalismul militar este un instrument de construcție a puterii, bazat pe cuvânt, reunind militari de profesie care își propun și realizează să scrie despre un spațiu de risc extrem.

 Nevoia de a avea ostași este permanentă fiindcă războiul este permanent, pacea este relativă. Jurnalistul militar trebuie să cunoască realitatea, în toată plinătatea ei.

Domnului General (r) Gheorghe Văduva, în aplauzele celor prezenți, i-a fost conferită “Distincția Credință și Loialitate”, pentru devoțiunea, perseverența, străduința și puterea de a sluji actul jurnalistic și publicistic și pentru prestigioasa contribuție fundamentală în domeniul militar, de-a lungul unei bogate cariere.

În continuare, domnul Valentin Busuioc prezintă lucrarea ”Trepte spre lumină” a autorului Lică Pavel, militar de profesie și poet cu un profund spirit religios. Din frumoasa operă a autorului, este prezentată o poezie reprezentativă, încărcată de lirism și sensibilitate.

Apoi domnul Liviu Vișan aduce elogii creației autorului lucrării ”Trepte spre lumină”, afirmând că poezia lui Lică Pavel este precum o Catedrală, în care intrăm, ne rugăm, ne închinăm.

Autorul Lică Pavel oferă cartea sa, cu autograf,  celor prezenți și îi invită la finalul seratei la un pahar de vin ”Monaster”, licoare adusă din Basarabia, spre degustare.

Miron Manega înmânează autorului distincția ”Împliniri Scriitoricești” pentru diversitatea în domeniul literaturii și puterea de a sluji actul publicistic.

Lică Pavel prezintă asistenței un artist special, Gheorghe Matei, care a uimit asistența printr-o operă de excepție: Coloana Infinitului, construită pe versuri din Eminescu.

În continuare, Generalul Mircea Chelaru aduce un elogiu Generalului (r) Gheorghe  Văduva, absolvent de filosofie, șef de promoție al Academiei Militare (1976). Vorbitorul analizează după aceea caracteristicile celor două genuri de jurnalism – civil și militar. Dacă Eminescu este un jurnalist implicat, atunci jurnaliștii militari sunt ziariști  aplicați (aflați în miezul evenimentelor, în prima linie a frontului). Dincolo de platoșa de oțel aparentă, se ascunde însă în sufletul unui ziarist militar și dragostea duhovnicească, și dorul de acasă.

Zbor de fluturi”, al 120-a volum sub semnătura Generalului Nicolae Rotaru, etalează virtuțile scriitoricești ale unui autor militar, prezentat cu aplomb și har critic de Firiță Carp. Acesta, redactor șef al Editurii ”Detectiv Literar”,  împărtășește auditoriului faptul că îl cunoaște pe autor în calitate de prieten, jurnalist și scriitor. Urmează intervenția autorului, care mulțumește celor prezenți. Generalul Nicolae Rotaru nu trebuie să se laude, fiindcă peste timp, cărțile sale vor vorbi. Reamintește faptul că la 30 martie a.c. va lansa la Plumbuita un nou volum. Domnia sa a primit din partea UZPR distincția ”Împliniri scriitoricești” pentru prodigioasa activitate scriitoricească.

Printre oaspeții de seamă prezenți la serată, publicul a avut ocazia să asculte interesanta prelegere a profesorului universitar, scriitorul craiovean Teodor Nedelcea, care și-a prezentat cele două recente apariții editoriale: ˝Biserica și societatea˝, precum și ˝Marin Sorescu sau vocația identității românești˝.

 

În alocuțiunea prezentată, domnia sa a spus: ”Îl apreciez pe domnul Doru Dinu Glăvan pentru tot ceea ce a făcut pentru românii din Serbia –  a finanțat tipărirea Atlasului lingvistic a Văii Timocului, demonstrându-se astfel că acolo sunt români și nu alte minorități, cum afirmă sârbii”.

Cunoscutul scriitor a prezentat, totodată, date privitoare la poziția lui Eminescu față de Tudor Vladimirescu. Citându-l pe Iorga, care spunea că ”Eminescu a fost un mare istoric”, profesorul craiovean amintește de atitudinea jurnalistului față de liberali. De asemenea, acesta afirmă că Eminescu nu a fost antisemit, și că nu a criticat religia evreilor ci metehnele lor de ordin economic. Mihai Eminescu este primul care a afirmat că la 1821 am avut parte de o Revoluție, nu de o Răscoală.

Profesorul Nedelcea a vorbit, în contextul prezentării cărților sale, despre Marin Sorescu, lansând ipoteza că acesta nu a avut parte de o moarte naturală, aducând argumente în acest sens. Amintește de implicarea poetului în meditația transcedentală, fapt pentru care avea să aibă numai necazuri. Poetul Marin Sorescu a fost salvat de intervenția lui Adrian Păunescu și Eugen Simion.

Miron Manega i-a înmânat profesorului Tudor Nedelcea distincția ”Excelență în performanță”, oferită de către UZPR.

În încheiere, admiratoarea lui Eminescu, Ayako Funatsu, a interpretat o superbă romanță pe versurile aceluiași Eminescu.

Punem punct acestui jurnal al ediției din 9 martie al Seratelor Eminescu, evocând din nou pe astrul căruia manifestarea îi poartă sublimul nume, despre care același Slavici evocă:” Astfel, Eminescu era una dintre cele mai plăcute și mai caracteristice figuri în cercul literar, era un om care le lua toate în serios, le făcea toate cu inima și fără de gând ascuns și fără de care seratele pierdeau mult din farmecul lor.”

        Text si fotografii  Tanța Tănăsescu / UZPR

 

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

  1. Nicolae Rotaru Reply

    Un eveniment frumos, marca UZPR. Putea fi si mai frumos dacă solidaritatea era mai… solidă, fiind multi absenţi nemotivaţi, chiar al unora de pe afişul oficial. Oricum, Doru Dinu Glăvan şi echipa lui merită summa cum laude! Personal am de ce a multumi. Inclusiv Tanţei Tănăsescu, deşi n-a pomenit şi de al doilea vorbitor la lansarea mea, pe-al carui titlu de carte l-a …singularizat. Succese şi felicitări. NR

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.