La data de 08 Martie 2020 am sărbătorit la o pensiune cu tradiție și renume Landgasthof Holznerwirt din Eugendorf bei Salzburg, Austria, doi ani de la înființarea ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR ROMÂNI DIN AUSTRIA. În ciuda propagandei mediatice despre CORONAVIRUS, evenimentul MĂRȚIȘOARE LITERARE s-a bucurat de o prezență bogată.
Publicul prezent a fost delectat cu momente inedite, emoționante, susținute de scriitoarea și graficiana Constanța Abălașei Donosă(Brăila -România), poeta Melania Briciu Atanasiu(Viena, Austria), poeta Antonela Stoica(Germania), scriitorul Constantin Gumann (Salzburg, Austria) care au oferit publicului prezent câte o carte, pentru fiecare persoană prezentă, ca simbol al mărțișorului, un mărțișor literar. A fost un eveniment intim, cald, cu o atmosferă prietenească învăluit de bucuria revederii. Am servit masa de prânz împreună, de la care nu a lipsit și tortul aniversar. S-au legat noi punți de comunicare, s-au legat prietenii, cunoștințe noi. Evenimentul a primit o lumină aparte prin prezența Părintelui Dumitru Viezuianu, care
ne-a onorat de fiecare dată la evenimentele noastre de cultură. Și de această dată ne-a acordat un moment sublim cu adresări personale pentru fiecare invitat și un cuvânt de învățătură pentru fiecare.
În cadrul ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR ROMÂNI DIN AUSTRIA, publicăm trimestrial Revista Condeierul diasporei care a ajuns la numărul 9 în luna martie 2020.
8 Martie a fost un multiplu prilej pentru priviri retrospective a întâlnirilor din anii precedenți organizat de firma D&C Gumann an de an de la înființare, pentru că obiectivul nostru principal este să respectăm omul de lângă noi și să ne simtă mereu aproape, mai ales pentru cei care sunt plecați departe de casele lor.
A.S.R.A. colaborează constant cu cititorii şi iubitorii literaturii contemporane, organizând întâlniri ale scriitorilor cu cititorii, lansări de carte, donaţii de cărţi şi reviste, emisiuni radio şi TV, recitaluri poetice atât în Austria, Italia dar și în România la Bucureşti, cât şi în alte localităţi.
Crearea A.S.R.A. o aveam de multă vreme în gând, iar pentru că nu a fost necesar să constitui un anume comitet pentru înființare, am și pus în aplicare ideea. Toate începuturile sunt grele și sunt convinsă că mă puteți înțelege. Am pornit această asociație dintr-un vis, dintr-o dorință de a da mai mult respect scriitorului. La început l-am avut aproape doar pe soțul meu care a crezut în visul meu și m-a susținut, iar astăzi suntem 41 de membri înscriși în ASRA.
Nu am să vă mint, dar din păcate se adeverește binecunoscuta replică: Mulți chemați puțini aleși. Din cei 41 de membri cărora le-a fost aprobată cererea de înscriere în ASRA, cel puțin 10, nu au mai dat niciun semn de viață de la data confirmării ca membru ASRA. Am înțeles un lucru, și anume că scriitorii sunt și ei oameni și ca toți oamenii greșesc și ei – unii din orgolii, alții din ignoranță, iar alții poate că au și uitat în cât de multe asociații mai sunt înscriși.
A.S.R.A. are ca scop sprijinirea şi apărarea literaturii, a intereselor profesionale, economice, sociale şi morale ale scriitorilor, iar pentru faptul că activitatea scriitoricească nu este apreciată financiar la adevărata valoare, nici ASRA nu a pretinde nicio taxă de înscriere și nici cotizație.
Practic, meseria de scriitor nu există, nu se poate trăi din scris, iar pe mine mă deranjează acest lucru, pentru că dacă stau bine să analizez, petrec mai mult timp la scrisul cărților decât la orice alte activități pe care le prestez. Da, ca să scrii o carte trebuie să fi citit multe altele, ca să ai cultură, să ai inspirație, să înțelegi fazele scrisului. Dar odată prinsă această plăcere a scrisului, nu mai contează cine, ce și cât câștigă, ci doar setea de a scrie. De a împărți cititorilor ideile și mesajele tale, dar mai ales înseamnă asumare, că ceea ce scrii astăzi nu vei regreta mâine. Așa cum spune proverbul arab „ Cuvântul este ca piatra aruncată în grădina vecinului. Odată aruncată, nu o mai poți lua înapoi.” Exercițiul acesta nu este ușor. Înseamnă sacrificare, renunțare, jertă chiar și de multe ori îmi este chiar ciudă, aș putea spune, când din amabilitate și generozitate oferim gratuit sub formă de cadou cartea scrisă, muncită uneori și doi ani și chiar mai mulți, de nesomn, de cercetare, iar beneficiarul nu-și ia timp să o citească. Viaţa literară este, din păcate, aşa cum o ştim. Grupuri şi grupuleţe, vanităţi şi orgolii nemăsurate.
Nu vreau să cred că vom rămâne doar „noi între ai noștri“ (deși uneori am impresia că deja se întâmplă asta), dar e evident că publicul cărții „de hârtie“ e, dacă nu tot mai restrâns, atunci măcar elitar, cel puțin în România. Un scriitor ar trebui să se întâlnească cu cititorii ori de câte ori crede că e cazul și atâta timp cât nu se pierde în peisaj. Fără întâlniri „față în față“, autorul rămâne o abstracțiune pentru cititor, în cel mai bun caz. Pentru asta sunt esențiale întâlnirile cu cititorii, pentru ca autorii să devină reali cu un chip, o voce, un număr la pantof, ceva care să-i fixeze în memoria afectivă a oamenilor. Nichita Stănescu spunea: “Despre poezie am o părere foarte bună. Poezia poetului stârneşte poezia intimă a fiecăruia. Un poet e cu atât mai măreţ, cu cât cei care-l citesc nu pe el îl descoperă, ci pe ei înşişi. Un scriitor este un cititor care îi citeşte pe cititori.”
Ar fi păcat să nu cunoaștem ceea ce se scrie astăzi, pentru că scriitorii de azi reușesc să aducă un suflu nou literaturii, să aducă teme noi, mult mai apropiate de realitatea imediată, cu personaje extrem de bine ancorate în prezentul pe care îl trăim. Multe dintre lucrările de astăzi transmit un mesaj referitor la tot ceea ce se petrece în cotidian, care de multe ori reprezintă o revoltă la toate nedreptățile care se petrec în prezent, autorii reprezentând un glas colectiv. Autorii de azi încearcă să rupă anumite bariere impuse de lumea în care trăim, să ne ofere exemple din cotidian pe care le putem aplica în viața de zi cu zi, să ne ne atragă atenția și de ce nu, să ne propună întrebări pe care altfel le-am fi pierdut undeva pe drum.
Este păcat să nu ne apropiem și de literatura scrisă astăzi, să nu oferim un suflu nou gândirii noastre. Autorii contemporani ne oferă posibilitatea gândirii libere, critice și cel mai adesea analitice. Ne ajută să ne apropiem mai mult de noi înșine, de sufletul nostru, să ne descoperim, ne determină să privim cititul ca pe o plăcere, iar nu ca pe o obligație, cum ni se tot spunea în școală.
Faptul că astăzi se pune foarte mult accentul pe concret, nu face ca literatura contemporană să fie mai slabă. Scriitorii ar trebui să-şi dea seama – lucru mai mult decât elementar – că pentru ei mai ales solidaritatea şi frăţia sunt condiţia existenţei şi a libertăţii lor. Poporul român Este foarte talentat și trebuie să înțeleagă că națiunea de azi, are la bază narațiunea de ieri – tot așa avem și noi obligația să scriem narațiuni astăzi pentru națiunea de mâine.
În numele prieteniei condeiului cu penița inspirată, vă doresc lectură plăcută.
Daniela Gumann / UZPR
Președinta fondatoare a ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR ROMÂNI DIN AUSTRIA