Viena, orașul valsului a amuțit ! Corespondență specială din Viena

Pacientul O    În Austria, primele infectări cu coronavirus au fost raportate în Tirol, la data de 25 februarie. Două persoane au contractat probabil virusul în Italia, în Lombardia.  O zi mai târziu, apare primul caz în Viena, concomitent în Austria de Jos.

       Statistic vorbind, la aproape fiecare două zile, numărul cazurilor se dublează, de aceea autoritățile au adoptat măsuri drastice.

       Pentru a nu aglomera numerele de urgență, pentru cetățenii care au suspiciuni de a avea această infecție virală, există un număr de urgență 1450, iar pentru informații generale un alt număr: 0800 555 621 

      Pe de altă parte, Primăria Vienei și Camera de Comerț din capitala Austriei au pregătit un fond de 35 de milioane euro, ce vor fi oferiți drept ajutor pentru firmele ce își închid afacerile în perioada următoarele.

      Instituțiile administrative, primăriile și judecătoriile primesc on line acte și documente, nemaifiind nevoie să se ajungă la ghișeele acestor instituții.

Duminică, 15 martie a.c., autoritățile austriece au anunțat următoarele măsuri: sunt interzise mitingurile, întrunirile, arenele sportive se închid, restaurantele începând cu data  de marți 17 martie. Persoanele pot părăsi casa numai dacă este urgent și necesar, pentru cumpărături, putând fi însoțiți doar de membri de familie din aceeași locuință. În Tirol,este stare de asediu totală. Cei care nu respectă aceste  măsuri sunt pasibili de amendă între 2180 euro dacă te plimbi aiurea pe stradă, 3700 de euro dacă ieși cu copilul în parc, iar dacă nu ai bani să plătești, mergi la închisoare !

 Austria interzice orice intrare pe teritoriul său de persoane provenind din Marea Britanie, Olanda, Ucraina și Rusia. La granița cu Italia, punctele de trecere au fost închise, astfel încât pe autostrăzi există cozi pe o lungime de 100 km, formate din șiruri de tiruri.

         Încă în urmă cu o săptămână s-au interzis adunările publice, având mai mult de 100 de persoane, ca urmare Catedrala Sf. Ștefan din Viena a fost închisă, asemenea și muzeele, expozițiile, sălile de spectacole, s-au amânat concertele și manifestările programate, școlile, grădinițele, facultățile și-au închis porțile. Viena este un oraș trist, pustiu.

S-a recunoscut oficial faptul că numărul infectaților crește rapid în Austria. În numai 6 zile, numărul de persoane infectate a crescut de aproape 8 ori.

Până în cursul zilei de Duminică, 15.03.2020, orele prânzului, numărul persoanelor infectate a ajuns la 860, s-au înregistrat 1 deces, 6 persoane s-au vindecat iar 8167 au fost testate. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat la Viena (108 persoane infectate, două decese), în Tirol (Landeck 111, Insbruck 43) dar și la Graz (28), Klagenfurt (2), Linz (41). Este posibil însă ca datele să fie mai mari, fiindcă statistica se apdatează o singură dată pe zi.

      De luni, 16 martie, uriașul complex expozițional de lângă Prater – Messe Wien – va fi transformat într-un spital ad-hoc, într-o primă etapă cu o capacitate de 880 de paturi, măsura fiind luată de primarul Vienei, Michael Ludwig. Operațiunea a început vineri, astfel încât în numai 3 zile clădirea a fost dotată cu dușuri, toalete și casete blocabile, paturi, saltele și cearșafuri. Se lucrează cu organizații medicale particulare precum și cu medici pensionari, care s-au oferit voluntar.

Situația românilor: la fel de expuși ca și austriecii, dar pe loc fruntaș între străini

Pornim de la o realitate: în prezent, datele comunicate oficial de Serviciul de Statistică al Austriei arată că românii au devenit, după germani, a doua cea mai mare comunitate de străini din Austria.

            Potrivit acestor date comunicate de serviciul de evidență a populației, suntem 123 461 de români, înregistrați oficial la 1 ianuarie 2020, depășind astfel puternicele colonii de sârbi și turci. Doar nemții sunt mai numeroși (200 000 persoane), dar Dumnezeu știe câți români or trăi temporar în această țară, adică neoficial. Numai într-un singur an, cu toate măsurile stricte de pe piața muncii, colonia românească a crescut cu aproape 11 000 de nou veniți. Cei mai mulți trăiesc la Viena, oraș cu aproape 1 900 000 de locuitori.

            În mod cert însă, adunând la cifra de mai sus numărul românilor care provin din Republica Moldova, Serbia, Ungaria sau Ucraina, suntem cu certitudine cea mai mare comunitate de străini din Austria.  Un alt record: dintre cele 60 000 de românce, circa 22 000 de femei și-au găsit de lucru ca bone, infirmiere și îngrijitoare, plasându-se pe locul întâi în Austria, meserie atât de dificilă și ingrată, încât numai 96 ( !) femei austriece s-au încumetat să lucreze în acest domeniu.

       Aflându-se în contact nemijlocit cu persoane în vârstă sau foarte în vârstă, aceste ”badante” în varianta austriacă își expun cel mai mult sănătatea în ipoteza că ucigașul virus va mușca cu furie preferențială din această categorie de victime. Conform statisticii invocate, românii devin astfel cea mai expusă comunitate străină din Austria, în ipoteza că situația din această țară se va înrăutăți. Să nu uităm că această țară se învecinează cu nordul Italiei.

 Cancelarul Sebastian Kurz vorbește despre„cea mai mare provocare din Austria de la cel de-al doilea război mondial”.

 Și în Austria există discuții cu privire la gestionarea crizei prin măsuri care ar putea afecta drepturile fundamentale ale omului. Multă lume se întreabă de ce Austria ia acum măsuri atât de drastice ?  Este clar faptul că virusul corona precum și măsurile luate de guvern schimbă dramatic viața noastră de zi cu zi. Cu toate acestea, distanțarea socială este un instrument cheie pentru combaterea răspândirii virusului.

          Școlile, grădinițele, universitățile și magazinele vor fi închise până la o notificare ulterioară. Libertatea de întrunire este restricționată, orașe întregi sunt blocate. Restaurantele și barurile trebuie să rămână închise începând de marți.

Se lansează pachete de miliarde de euro pentru economie și se promit ajutoare suplimentare.

Din punctul de vedere al jurisprudenței, s-a pus problema dacă nu cumva declararea stării de urgență încalcă drepturile omului. Cât privește acest aspect, autoritățile au făcut următoarele precizări: Drepturile omului se aplică întotdeauna. Dar, în cazuri speciale, precum pandemia cauzată de coronavirus, sunt posibile multe restricții, în special în ceea ce privește dreptul la libertatea de mișcare și de afaceri. În cazuri extreme, guvernul poate invoca chiar și o stare de urgență pentru a ignora drepturilor omului.

De obicei, guvernele declară o stare de urgență după evenimente precum o tentativă de lovitură de stat, război civil sau în legătură cu atacuri teroriste.

Într-o decizie a Curții Europene de Justiție starea de urgență a fost definită ca o „situație de criză sau situație de urgență extraordinară, care afectează întreaga populație și o amenințare pentru viața organizată a comunității în cauză”. Este exact situația generată de Coronavirus

O opinie susține că statul nu trebuie să restricționeze prea mult viața cetățenilor săi, în ceea ce privește participarea la întruniri, viața de afaceri sau închiderea cafenelelor. Pe de altă parte, menținerea ordinii este, de asemenea, una dintre sarcinile sale principale:  Dacă spitalele sunt supraîncărcate, medicii sunt absenți și canalele de aprovizionare se prăbușesc, situația generală poate scăpa rapid de sub control.

        Prin urmare, s-a convenit să se ia măsuri timpurii și de anvergură (deși există o obiecție că acestea au loc prea târziu și / sau nu ajung suficient de departe). Rămâne de văzut dacă au fost adecvate. Până atunci se aplică principiul precauției: Mai bine în siguranță decât să spui îmi pare rău. Better safe than Sorry.

Cine nu cunoaște trecutul, riscă să îl retrăiască

Specialiștii austrieci au revăzut istoria pandemiei de la sfârșitul Primului Război Mondial, pentru a trage învățăminte. Gripa spaniolă din 1918-1919 și Coronavirus nu sunt comparabile, cel puțin în ceea ce privește pericolul lor. Prima a fost mai contagioasă și mult mai mortală. Cu toate acestea, ambele au reprezentat o provocare pentru gestionarea crizelor de către stat și au fost sau sunt combătute în esență pe baza aceleiași legislații austriece, din 1913, în mare parte rămasă neschimbată și azi.

          Izbucnirea gripei spaniole în toamna anului 1918 a lovit sistemul de sănătate austriac în cel mai rău moment posibil. Monarhia era pe punctul de a se prăbuși. Primul Război Mondial nu numai că a afectat grav sistemul medical, dar a produs și mii de răniți, dintre care unii au trebuit să fie îngrijiți în interiorul țării. În mod inevitabil, pandemia a copleșit profesia medicală și personalul medical.Spre deosebire de COVID-19, cel mai mare număr de decese cauzate de gripa spaniolă s-a produs la grupa de vârstă 15-40 de ani. La aceasta a contribuit malnutriția legată de război. Starea științei medicale era în mod natural în spatele celei de astăzi. Cauzele infecției au fost inițial necunoscute, iar medicația convențională nu a avut efect. Guvernul austriac a comandat diverse măsuri de igienă abia în octombrie 1918, când era deja prea târziu sau erau puerile. Printre altele, locuințele trebuiau să se aerisească timp de o oră, în fiecare zi.

Prea târziu, prea puțin !

Măsurile de carantină luate inițial s-au dovedit a fi prea blânde. După ce gripa spaniolă a ajuns la Viena, la sfârșitul lui septembrie 1918, departamentul de sănătate municipal a anunțat la începutul lunii octombrie că se vor suspenda cursurile școlare, pentru 8 zile, în școlile unde au apărut mai multe cazuri de îmbolnăvire. Totuși, aceste măsuri nu au putut opri răspândirea pandemiei.

 Întrucât conducerea politică a monarhiei era preocupată de război și semnele de dezintegrare erau deja evidente, lupta împotriva gripei a fost în mare parte preluată de administrația țării. Boala nu mai interesa pe nimeni în Reichsrat.

Orașul Viena și-a deschis spitalul de urgență din Meidling la 2 octombrie 1918, dar avea doar 140 de paturi. Pe măsură ce numărul de cazuri continua să crească, au fost înființate spitale epidemice separate.

       În acest context, studiind măsurile greșit adoptate acum 100 de ani, o simulare făcută la Viena University of Technology(TU) au demonstrat că, și în situația optimistă că epidemia se va diminua, spitalele din Austria vor ajunge la limita capacității lor.

 În situația unui vârf al epidemiei, însă, vor fi necesare cel puțin 6400 de paturi suplimentare.

Conform cercetătorilor vienezi, medicii vor avea nevoie de cel puțin 32000 paturi, numai pentru Viena, dacă virusul se va răspândi la o scară impresionantă, necontrolabil.

În prezent, există doar 10.000 de paturi de spital în Capitala Austriei. Aceeași simulare a arătat că, dacă numărul de contacte sociale va scădea cu numai 25 %, atunci vor fi necesare doar 6400 de paturi de spital. De aici și drastica măsură a izolării locuitorilor Vienei în locuințele lor.

Comparativ, în anul 2019 existau la nivelul întregii Românii 120 000 de paturi, din care 30 000 de paturi de spital (28%) existau în București, precum și în Județele Iași și Cluj.

 După nefericita reducere a unităților spitalicești, începută de Boc și continuată în 2016, când au dispărut 15 392  paturi de spital, repartiția acestora, în prezent este următoarea: Bucureștiul are 20 331 paturi, Iașiul 6859 paturi și Clujul 6237 paturi.  În cinci județe din România există mai puțin de 1.000 de paturi în spitale: Ilfov (644), Giurgiu (683), Ialomița (775), Tulcea (790) și Călărași (953).

Nicio obligație de notificare

Legea Austriacă de combatere a epidemiei, din 1913, care este încă în mare măsură valabilă astăzi, ar fi făcut posibilă declararea gripei spaniole o boală contagioasă, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Acest lucru se datora și faptului că a fost dificil să se diagnosticheze, deoarece această boală nu era clar definită, pentru că nu se cunoșteau agentul / agenții cauzali.

În plus, numărul persoanelor afectate era deja atât de mare, încât autoritățile nu vedeau niciun sens într-o cerință de notificare.

          De asemenea, s-a constat că numărul mare de cazuri „a făcut ca izolarea strictă a bolnavilor să pară imposibilă”. Numai cazurile grave au fost înregistrate de către ofițerii medici după săptămâni de ezitare la Viena.

Aproape 21.000 de oameni au murit în pandemie, de-a lungul Austriei, până în 1919.O comparație istorică arată de ce măsurile luate acum sunt atât de importante.

Distanțarea socială poate aduce o contribuție semnificativă la aplatizarea curbei infecției pentru a nu supraîncărca capacitatea spitalelor. Abordarea gripei spaniole 1918 a arătat deja acest lucru. Regiunile care au reacționat destul de devreme au reușit să lupte mai bine cu boala decât alte provincii sau orașe care organizau parade și evenimente, cu sute sau mii de participanți.

 

  Dan Toma Dulciu / UZPR, Viena

 

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.