LANSAREA CĂRȚII ,,FUGA DE MARGINE” LA SALONUL INTERNAȚIONAL DE CARTE DE LA NOVI SAD

Fugind de margine, fugim spre realitate

 Fuga de margine este uneori soluția de care avem nevoie și care ne poate duce exact acolo unde trebuie să fim. Dacă nu îndrăznim să fugim din această falsă idee a spațiului rezervat planurilor secundare, nu vom descoperi niciodată ce tot putem câștiga în viață.

            În perioada 3-9 martie în Hala „Master” din Novi Sad a avut loc cea de-a 26-a ediție a Salonului Internațional de Carte. În cadrul acestui eveniment s-au desfășurat și cea de-a 25-a ediție a Expoziției de Artă „Art Expo” și Târgul Internațional de Educație care a avut loc în 4 și 5 martie. În modul acesta au fost prezentate laolaltă literatura, artele plastice și oferta educațională atât din Serbia, cât și din țările din regiune. Evenimentul a fost organizat de Secretariatul Provincial pentru Învățământ, Reglementări, Administrație și Minorități Naționale – Comunități Naționale și de Secretariatul Provincial pentru Cultură, Informare Publică și Relații cu Comunitățile Confesionale din Voivodina.

            Editura „Libertatea” a expus la standul comun al editurilor minorităților naționale 20 de cărți din producția anilor 2017, 2018 și 2019, precum și cele mai noi numere ale revistei „Lumina” din anii 2019 și 2020.

            Miercuri, 4 martie, pe scena din apropierea standului a avut loc lansarea celui mai nou volum de eseuri „Fuga de margine” al renumitului nostru scriitor, eseist și om de cultură Slavco Almăjan. Volumul de eseuri „Fuga de margine” tratează o temă tot mai prezentă în spațiile noastre – fuga de margine. Cartea dezvăluie că „doar drumul necunoscut ne va învăța să avem încredere în imposibil” și că „cel care nu fuge de margine nu știe ce câștigă”. Lansarea a fost prilejuită de marcarea jubileului de 75 de ani de existență și activitate a Casei de Presă și Editură „Libertatea” și de împlinirea venerabilei vârste de 80 de ani a scriitorului Slavco Almăjan. Vasa Barbu, redactor responsabil al Editurii „Libertatea”, a amintit aceste două motive ca fiind foarte importante pentru literatura, cultura română, cuvântul scris și cultivarea limbii române în aceste spații. Referitor la cartea de eseuri „Fuga de margine”, Vasa Barbu a subliniat faptul că Slavco Almăjan atrage atenția asupra unei probleme complexe: ,,adaptarea conștiinței omului la valorile concepției moderne din vremurile în care trăim”, spunând și că „doar fugind de margine ajungem la esența noastră”.

            Nicu Ciobanu, directorul Casei de Presă și Editură „Libertatea”, s-a referit la rolul semnificativ pe care îl are Slavco Almăjan în cultura, literatura și minoritatea noastră. După spusele lui Nicu Ciobanu, Slavco Almăjan este mult mai mult decât un poet: el este scriitor, eseist, cineast, ,,persoana care aduce un mic rafinament în literatura noastră”. Nicu Ciobanu a remarcat faptul că până la Slavco Almăjan nimeni nu s-a axat pe problemele esențiale în așa fel cum a făcut acesta. Directorul Casei de Presă „Libertatea” a atras atenția asupra unui fapt foarte interesant în scrierea lui Slavco Almăjan și anume: ,,Dacă ne cristalizăm gândurile de la o carte la alta a lui Slavco Almăjan observăm că preocupările lui rămân aceleași, iar forma de exprimare este diferită. Slavco Almăjan nu s-a promovat doar pe sine prin scris, ci a promovat și valorile românești, identitatea noastră minoritară. El este singurul intelectual român care a reușit să pună punctul pe valoarea românească și de aceea trebuie să-i fim recunoscători”.

            Marina Ancaițan, jurnalistă și critic literar, a vorbit despre volumul de eseuri din punct de vedere critic. Marina Ancaițan prezintă ideea autorului că ,,eram prizionierii culturii de margine, singura soluție salvatoare fiind fuga de aceasta”. La întrebarea ce obținem dacă fugim de margine, Marina Ancaițan răspunde că Slavco Almăjan s-a folosit de exemplul poeților Vasko Popa și Florica Ștefan care au publicat foarte puțin în limba română. Ce s-ar fi întâmplat cu acești doi poeți dacă nu „fugeau de margine”? Oare mai deveneau mari poeți ai modernității sau rămâneau provinciali? Marina Ancaițan atrage atenția asupra faptului că fuga de margine nu este prezentată ca fiind ceva negativ, ci dimportivă: doar fugind de margine putem atinge culmile.

            Nu în ultimul rând s-a adresat Slavco Almăjan, dezvăluind motivul care l-a determinat să scrie volumul de eseuri „Fuga de margine”. Renumitul scriitor a amintit că încă de tânăr îl frământau două întrebări: „Cum ne putem afirma?” și „Cum putem să ne prezentăm pe plan mai larg?”. Răspunsul pe care l-a primit a fost: „Nu putem nicicum”. Acest răspuns, după cum a mărturisit, ,,l-a înnebunit” și astfel, folosindu-se de exemplul lui Vasko Popa și al Floricăi Ștefan a scris o carte pe această temă. „Ne-am trezit la o perioadă de modernitate, la contemporaneitate.  Tocmai din această cauză am scris această carte, considerând că e bine să fugim de margine pentru că în felul acesta fugim spre realitate”, a concluzionat Slavco Almăjan.

            Lansarea volumului de eseuri „Fuga de margine” a atras atenția unui public destul de numeros. Cei care au citit cartea au avut ocazia să audă și alte păreri, iar cele spuse la lansare cu siguranță au trezit curiozitatea celor care nu au citit-o.

Sanela CRĂINEAN

DECLARAȚII

 

Lucia Todoran, redactor de emisiuni la Radio Televiziunea Novi Sad: „Am citit cartea „Fuga de margine”. Pot să zic că este o carte deosebită. Atinge adâncimi profunde care pe mine personal m-au mișcat și m-au făcut să mă gândesc la viață așa cum înainte nu mă gândeam sau cum alți scriitori nu m-au făcut să mă gândesc. Pe Slavco Almăjan îl simt foarte apropiat ca autor pentru că vine din rândul minorității noastre și întelege foarte bine toate frământările pe care le avem noi. Nu numai că le înțelege, ci scrie și le analizează într-un mod delicat. Ceea ce am remarcat este că și el se luptă cu aceleași frământări cu care ne luptăm noi toți”.

Aurora Rotariu Planjanin, poetă: „Din păcate, nu am avut ocazia să citesc noua carte a lui Slavco Almăjan. Sunt puțin dezamăgită din cauză că din an în an apar tot mai puține cărți în limba română și sunt tot mai puțini autori. Este foarte important să avem diferiți autori, adică de diferite genuri, poezie, proză și altele. Cred că din cauza numărului scăzut al autorilor scade calitatea literaturii. În trecut aveam mai mulți autori și se putea găsi o flacără în comunitatea noastră. Tinerii ar trebui să scrie mult mai mult, să fie mai curajoși, să fie în primul rând ajutați mai mult de cei responsabili în domeniu și să avem și în viitor un nume veritabil”.

Gabriele Racca, student Erasmus din Italia la limba și literatura română și sârbă la Novi Sad: „Mă bucur foarte mult că am avut ocazia să fiu astăzi aici la lansarea de carte a autorului Slavco Almăjan. E prima dată pentru mine în care pot să întâlnesc scriitori despre care am citit, am învățat și despre care voi scrie disertația. Sunt interesat de literatura minoritară din Voivodina, de scriitorii români, iar aici am avut ocazia să-i întâlnesc și să citesc mult mai mult decât în Italia. Cred că aceasta este de folos pentru toți oamenii interesați de limba, literatura și cultura românească”.

 

 

 În Cadru

Punte spirituală nouă lansată la Salonul de Carte

            Societatea Scriitorilor din Novi Sad a prezentat la Salonul Internațional de Carte de la Novi Sad prima carte multilingvă „NOVI DUHOVNI MOST / PUNTE SPIRITUALĂ NOUĂ”, Culegere din lirica contemporană a celor două viitoare orașe înfrățite „Capitale Culturale Europene” 2021. Prezentarea s-a desfășurat pe data de 6 martie. Despe acest proiect deosebit au vorbit: Ioan Baba, mediatorul proiectului și tălmăcitorul a 20 de poeți în limba română, domnul Ivo Muncian, prof. univ. dr. Sava Damjanov, conf. univ. dr. Virginia Popović și prof. dr. Mihaela Lazović.

            Vizitatorii au avut prilejul să asculte poezia distinșilor autori precum: Nina Ceranu și Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara) dar și pe autorii, care de la apariția cărții au primit deja premii literare prestigioase în Serbia, România, Franța și Slovacia: Zoran Đerić (Medalia de aur pentru merite” decorația Republicii Serbia), Ivo Muncian („Premiul pentru Opera vieții” acordat de Matca emigranților din Serbia), Djordjo Sladoje („Premiul excepțional Vuk”), Ioan Baba (Premiul „Hyperion” la Festivalul Internațional pentru Literatură „Mihai Eminescu”, România), Blagoje Baković („Premiul Zmaj” Matica srpska), Manolita Dragomir-Filimonescu (Premiul „Poesiades de Moulins”, Franța), Zdenka Valentová Belićová (Premiul „Pars poetry”, Slovacia), apoi Đorđe Despić (Premiul „Miloš Crnjanski”, precum și poezia celorlalți membrii ai Societății DNK, incluși în Culegere.

Moderatoarea evenimentului a fost tânăra poetesă Nataša Bundalo-Mikić.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.