default-logo

25 martie – Buna Vestire, sărbătoare foarte mare – dezlegare la pește

Miercuri, 25 martie, creştinii prăznuiesc prima sărbătoare a Maicii Domnului: Buna Vestire. Această sărbătoare, denumită popular şi Blagoviştenie, aminteşte de ziua în care Arhanghelul Gavriil îi dă Fecioarei vestea că va avea un prunc: pe Fiul lui Dumnezeu. În popor, există o mulţime de tradiţii şi superstiţii cu privire la această zi. 

Buna Vestire, sărbătorită de Biserică la 25 martie, aminteşte de venirea Arhanghelul Gavriil la Fecioara Maria din Nazaret, pentru a-i vesti că a fost aleasă de Dumnezeu să aducă în lume pe Fiul Său, spre mântuirea oamenilor (Luca 1, 26-38).

 Maria a trăit 12 ani în templul din Ierusalim, dar împlinise deja vârsta la care celelalte fecioare părăseau locuinţa sfântă şi se măritau, iar Sfânta Fecioară nu mai avea îngăduinţa să stea în biserica Domnului. Însă, la cererea preoţilor şi arhiereilor de a părăsi templul şi de a intra în rânduiala ştiută, ea a răspuns că din scutece este dată lui Dumnezeu de părinţii săi. Deci, nu este cu putinţă să fie măritată cu om, nici nu se poate ca să fie silită spre nuntă, fiind fecioară a lui Dumnezeu Cel fără de moarte.

 „Arhiereii se minunau de acel lucru nemaiauzit, pentru că nici o fecioară n-a mai fost vreodată care să-I fi făgăduit Domnului cândva a sa feciorie în veci, ci numai Maria cea dintâi în lume s-a arătat astfel. Deci, se sfătuiau pentru dânsa ce să facă, pentru că petrecea în biserica Domnului, iar după catapeteasma cea mai dinăuntru nu voiau să-i lase intrarea mai mult, venindu-i vremea de logodit; dar nici nu cutezau să dea după bărbat pe fecioara lui Dumnezeu. Şi nu se pricepeau cum să rânduiască cu plăcere dumnezeiască, viaţa ei cea feciorească fără de bărbat, ca să nu mânie pe Dumnezeu în ceva, pentru că amândouă acelea se ştiau că sunt mare păcat; adică şi spre nuntă a sili pe o fecioară care şi-a făgăduit lui Dumnezeu fecioria veşnică, şi a ţine parte femeiască în Sfânta Sfintelor, fiind în vârstă desăvârşită” (Vieţile Sfinţilor).

 Şi apropiindu-se de Chivotul Legii, după multă rugăciune, au primit răspuns, să se caute un bărbat vrednic, căruia să i se încredinţeze Sfânta Fecioară, sub rânduiala şi chipul însoţirii, pentru păzirea fecioriei.
Despre cum a fost ales acel bărbat, tradiţia Bisericii arată că s-a făcut în acest fel: din casa şi din seminţia lui David au fost aleşi bărbaţi fără femei, iar toiegele lor au fost puse în altar; al cărui toiag a înverzit, acela a fost ales pentru a i se încredinţa Fecioara Maria.
 Aşa i-a fost încredinţată Maica Domnului unui bătrân drept numit Iosif, sub rânduiala însoţirii, dar pentru păzirea fecioriei celei care L-a născut pe Dumnezeu. Dreptul Iosif a luat-o în casa sa din Nazaretul Galileii. Aici, pe când se afla la rugăciune, a primit vestea adusă de Arhanghelul Gavriil, precum că a aflat har înaintea lui Dumnezeu, dovedindu-se vrednică să aducă în lume, ca om întrupat, pe Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. 

Ce nu ai voie să faci de Buna Vestire

Tradițiile și obiceiurile care se țin de Buna Vestire diferă, de la o zonă la alta a țării. De pildă, în zona Bucovinei, se spune că nu este bine să pui ouă la cloşcă pentru că acestea ar putea ieşi cu două capete sau cu patru picioare.

În Maramureș, oamenii locului obișnuiesc să strângă lucrurile nefolositoare și să le dea foc. Această tradiție poartă numele și de „Noaptea focurilor”, după cum o cunosc cei ai locului.

Un vorbă mai veche ținută din străbuni în Moldova și nu numai, spune că primul cânt al cucului are loc odată cu Sărbătoarea Bunei Vestiri, sau Ziua Cucului, denumită în termeni populari. Obiceiul este ca oamenii creştini să aştepte Ziua Cucului în haine curate și proaspete, cu bani în buzunare şi cu multă bucurie. Doar cu această atitudine de sărbătoare, creştinii vor avea parte de roade în tot restul anului. Este recomandat ca în ziua de Buna Vestire să nu dormi foarte mult fiindcă vei fi leneș tot anul.

Dacă vrei să afli câţi ani mai ai de aşteptat până te măriţi, întreabă cucul. Dacă acesta tace, te măriţi anul acesta. Dacă cucul începe însă să îşi cânte numele, trebuie să numeri fiecare cântat al acestuia întrucât este echivalent cu anii care trebuie să treacă până te măriţi.

Oamenii de la sat obişnuiesc să pună de Buna Vestire pâine şi sare pe pragul uşii de la intrarea în casă, pentru a hrăni îngerii. De asemenea, în această zi se face un foc mare în curte pentru a încălzi îngerii.

Cel ce se trezeşte primul în dimineaţa de Blagoviştenie, trebuie să pună tămâie pe jar şi să ocolească apoi casa de trei ori, răspândind fumul de la tămâie în toată bătătura, neuitând de grajduri şi de pomi. Un alt obicei popular este stropirea pomilor cu ţuică, însă după ce erau ameninţati ritualic cu toporul. Astfel, ţăranii se asigură că vor avea pomi roditori în vara ce urmează.

Creştinii de credinţă catolică susţin faptul că Buna Vestire a avut loc la Bazilica Bunei Vestiri, pe când creştinii ortodocşi consideră că totul s-a petrecut la Biserica Ortodoxă Grecească a Bunei Vestiri.

 Bună Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătoririle Maicii Domnului. În popor, această sărbătoare poartă şi numele de Ziua Cucului datorită faptului că această zi reprezintă primul cântec pe care cucul în cânta în acel an, astfel anunţând venirea primăverii. De asemenea, craca pe care cucul stătea când a cântat, era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, astfel sperând că flăcăii nu vor decide să le ocolească, conform calendarulortodox.ro.

Deși este dezlegare la pește, se spune că pescarii nu au voie să arunce momeală la pești în apă, întrucât aceștia vor muri.

Buna Vestire avea în unele zone si o alta semnificație pe lângă cea religioasa. Acum cântă pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata omului. Când o persoana il auzea pentru prima oara cântând, trebuia sa numere de câte ori cânta pentru a ști câți ani mai are de trăit.

De Buna Vestire este bine sa se pună pe pragul casei pâine si sare pentru hrana îngerilor.
In Apus, sarbatoarea Bunei Vestiri este numita si sarbatoarea Zamislirii Domnului. In calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenii sau Ziua Cucului.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducătoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare păcat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea ieși pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenințau cu toporul si se stropeau cu țuică. Tot acum, gospodarii din Maramureș aduna lucrurile de prisos de prin curți si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casa maramureșeană, el durând pana după miezul nopții sau pana în zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simți tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mămăligă în apa, pentru ca mor peștii. De asemenea, este ziua in care este bine sa se pună pe pragul casei pâine si sare pentru hrana ingerilor.

Buna Vestire, sau popular Blagoveștenia, este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

 Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioadă Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserică acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea această.

De ce e bine să pui sare pe pragul casei

Tradiția ne mai spune că în ziua Bunei Vestiri, oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.

În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate, conform traditii-superstitii.ro.

De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;

În ziua de Buna Vestire, pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că vor muri toți peștii din apa respectivă;

Gospodinele nu au voie ca, în ziua de Blagoveștenie, să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare;

La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului, etc.

Buna Vestire 25 martie. O superstiție foarte cunoscută în popor, ne îndeamnă să credem că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și de Paște.

La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit.

Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”

Există obiceiul că în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan’ m-oi însura (mărită)?” Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică.

De asemenea, cracă pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fețelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.

La Buna Vestire, se mănâncă bine!

De Blagoviștenie, legea nescrisă din străbuni spune că nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. În această zi e obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol.

Rugăciune de Buna Vestire – Acatistul Bunei Vestiri

”În n numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfânta Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru Numele Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se Numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, da-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin”

Buna Vestire. Buna Vestire, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sarbato­reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, că cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie.

În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea.

realitatea.net

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.