◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024

GAIȚELE ȘI CORONAVIRUSUL

Există în ,,Gaițele’’, capodopera lui Al. Kirițescu, o scenă care îmi pare desprinsă nu din lumea românească de acum mai bine de un secol, ci, din păcate, din România acestui atât de greu încercat martie 2020. Este scena în care una dintre gaițe sare ca arsă și strigă:,,Țațo, trece cu moarta!’’ Numaidecât, cele trei gaițe se duc la fereastră, privesc la cortegiul funerar, după care revin  la masa unde își lăsaseră cafelele și încep să comenteze.De fapt, să își continue bârfele.

Cu riscul de a-mi pune în cap multă lume bună, trebuie să spun că această scenă se repetă, cu o îngrijorătoare frecvență, acum, pe câteva canale de presă și,mai ales, pe canale de social media. Unde, în informațiile despre evoluția pandemiei Coronavirus, atenția este focalizată mai ales (dacă nu chiar exclusiv!) pe numărul de morți. Cea ce, evident, nu face decât să sporească starea de profundă anxietate, să alimenteze panica și nesiguranța transformându-le în  fenomen de masă. Acestea sunt principalele motive pentru care apreciez în mod cu totul deosebit analiza aplicată pe care a realizat-o, recent, Corina Vințan, CEO al Companiei LinksAssociates. Și nu doar că le aprob, ci și subscriu fără rezerve la apelul la responsabilitate și profesionalism cu care domnia sa și încheie demersul public:,,Prin comunicarea adevărului,prin transparență și disciplina mesajelor va fi mult mai ușor să izbândim.Toți!’’

Acest ,,Toți’’ însemnând, pentru noi jurnaliștii, îndatorirea profesională și civică de a informa în timp real, corect și la obiect care este stadiul evoluției pandemiei în primul rând în România și,desigur, în alte state atât de grav afectate. Concomitent cu prezentarea, în același spirit de responsabilitate și de moderație, a estimărilor făcute de factorii abilitați și, în cazul nostru,de datele transmise de către Grupul de comunicare strategică. Exigență profesională, morală și civică de la care nici-unul dintre noi, cei ce aparținem breslei jurnalistice, nu trebuie să ne abatem, sub nici-un motiv sau, mai grav, numai invocând meschinul pretext strict mercantil al cotelor de audiență! Socotesc de datoria mea să remarc faptul că, din primele zile în care pandemia Coronavirus a lovit țara noastră, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a lansat un apel către toți confrații, indiferent dacă sunt sau nu sunt membrii ai uniunii, îndemnându-i să dea dovadă de maturitate, de echilibru și de responsabilitate în relatările și comentariile pe care le difuzează pe canalele mass media sau social media. Apel care se dovedește a fi avut un real ecou, nu doar în simple declarații de susținere, ci în însuși modul în care marea majoritate a colegilor de breaslă își fac datoria.

Numai că, așa după cum se întâmplă și în viața de zi cu zi și de data asta există, din păcate, și abateri de la regulă.  Exemplul ( de neurmat) cel mai des întâlnit în acest sens fiind cel al acelor canale media care pun pe primul loc în  bilanțul la zi numărul deceselor. Fără doar și poate, faptul că, potrivit datelor recent transmise de către Grupul de comunicare strategică în țara noastră, s-au înregistrat 24 de morți este de natură să ne întristeze profund. Și,deopotrivă, să ne îngrijoreze pe fiecare. Numai că, la o lectură atentă a datelor comunicate azi, mai aflăm că sunt înregistrate 1292 cazuri de contaminare cu COVID-10, dintre care 115 persoane au fost vindecate și sunt externate. Ce ne spune acest lucru?Ne spune că, mulțumită Domnului, avem șansa ca în România să lucreze acești minunați doctori și un la fel de minunat corp al personalului medical care depun eforturi uriașe pentru a salva viețile celor afectați de pandemie. Ceea ce înseamnă că lupta pentru salvarea celor aflați în suferință și pentru prevenirea ,pe cât este omenește posibil, a creșterii numărului celor afectați , oricât ar fi de grea, are reale șanse.
Vreau să fiu foarte bine înțeles. Nu pledez pentru viziuni edulcorate și cu atât mai mult resping categoric și fără ezitare acel profund dăunător pericol al răspândirii  speranțelor false sau al unor miracole care ne vin de la nu mai știu care șaman. Asta nu înseamnă, însă, că din rațiuni de ordinul cotei de audiență, cu impact financiar și cu un public necroman,  ar fi de preferat să discutăm în primul rând despre morți și să lăsăm la o parte ideea că, slavă Domnului, există reale și solide posibilități de salvare. Nu mi-a plăcut niciodată să dau rețete sau să livrez modele pentru cum ar trebui să fie redactat un  material de presă și nu o voi face nici de data aceasta. De aceea, prefer să spun doar cum aș construi eu un comentariu pe acest subiect fierbinte de pe agenda acestor zile, ele însele fierbinți. Păi l-aș construi începând prin a enumera cazurile înregistrate, inclusiv procentul celor de dată foarte recentă, enumerare urmată de inventarul persoanelor salvate, eventual și cu menționarea creșterii sau descreșterii numărului lor față de raportarea anterioară. După care, desigur, ar urma și cifra persoanelor decedate, inclusiv, și de data asta, cu un procentaj față de datele precedent comunicate. Continuând demonstrația inclusă în fapte, aș pune accent pe dimensiunea preventivă a activităților, insistând pe ideea că, numai și numai respectând cu strictețe măsurile luate de autorități putem contribui, fiecare dintre noi și împreună, la gestionarea corectă a situației. Acesta ar fi, ca să spun așa, algoritmul pe care l-aș folosi, dar trebuie să constat că pe aceleași coordonate de principiu și lucrează marea majoritate a confraților.

Revenind la remarcabila analiză a doamnei Corina Vințan, rețin de aici termenul ,,blakeswan’’, adică ,,lebădă neagră’’. Termen care, în literatura de specialitate, definește evenimente neașteptate cu impact major în viața colectivităților sau a persoanelor. Categorie de evenimente cărora Nassim Nicholas Taleb le-a consacrat o incitantă și controversată carte cu acest titlu în care examinează ,,impactul puțin probabilului’’.

Nu știu câți dintre răspândacii anxietății la scară de masă – care profită acum de pandemiei spre a-și face jocurile panicarde, demobilizatoare- au citit cartea lui Taleb și nici dacă sunt sau nu de acord cu susținerile autorului. Cu siguranță, însă, știu că nu este nevoie, în nici-un caz, să îi dăm, acum, replică dovedind că avem și noi ,,gaițele noastre’’. În mass media sau social media!

                                                           Șerban CIONOFF 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *