default-logo

ROMÂNIA (RĂ)SUCITĂ

La încă început de secol al XXI-lea, Terra este o imensă tablă de domino, unde prima piesă a pornit la drum fără să facă prea mare gălăgie, pe când nici nu bănuiam ce va declanșa: prăbușirea a tot ce era în firea lucrurilor. Nici nu mai contează acel prim moment. Este, oricum, prea târziu: celelalte piese își urmează rapid traseul se pare, bine știut. Să numim doar pe cele mai recente, care pot fi identificate: criza financiară globală din 2008, pandemia începută în 2020, a cărei origine, va fi ținută bine sub obroc până ce nu va mai conta, alegeri prezidențiale fraudate, chiar dacă există probe care confirmă acest adevăr, în prea multe țări, oriunde în lume, desemnarea de lideri care nu au habar ce li se întâmplă lor, cu mult mai puțin țării pe care o reprezintă sau lumii, evidente marionete ușor de manipulat, incompetenți și, din această pricină, periculoși. Apoi, imediat ce s-au ridicat mai toate restricțiile legate de virusul aparent necunoscut, a venit conflictul armat, care, până la ora scrierii acestor pagini, poate fi localizat. Ce va urma apoi? Ne așteptăm la orice. Surprizele fac deja parte din natura noastră zilnică.

Într-o lume dominată din ce în ce mai evident de minți diabolice, doritoare doar de distrugere, de acaparare, de supunere a umanității, ajutați de globalizarea pusă de multă vreme la cale și, în sfârșit, realizată, de încet-încet aneantizarea celui mai scump ideal: libertatea, în toate formele ei de manifestare, într-o astfel de lume în care trăim acum, este greu să îți păstrezi drumul drept. Mai cu seamă dacă refuzi să înțelegi ce se întâmplă. De aceea e nevoie de un Turn de veghe, în care un păzitor al fireștii naturi umane, al idealurilor probate de veacuri, al libertății de gândire, de grăire, de mișcare, să ne atragă atenția atunci când lucrurile și-au ieșit din matcă și „Existența umană însăși este atacată”, iar „Frumusețea lumii și a vieții a dispărut brusc” și „E jenant să vorbești despre lucruri bune, frumoase, adevărate”.

 „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”, ne spunea Miron Costin, în „Letopiseţul ţării Moldovei de la Aron Vodă încoace. La fel spunem și acum: vremurile apasă greu peste noi. Cu uimire, cu teamă, mai ales cu teamă, asistăm la încheierea unui alt ciclu al istoriei umanității. Viețuim pe o planetă transformată într-o infinită mlaștină presărată cu nisipuri mișcătoare. Nimic nu e sigur. Urmărim prăbușirea vieții cu care eram obișnuiți, încă de secole, în care știai ce și unde îi este locul fiecărui lucru, când surprizele erau rare și doar spre a confirma regula. Într-o astfel de lume, în care fiecare zi aduce altceva nou, o adâncire în răul care se dovedește foarte inventiv, trebuie să ne reinventăm existența. Avem două soluții: să asistăm, inerți, până ce vom fi secătuiți de orice vlagă sau să reacționăm. Să ne împotrivim. Să nu ne lăsăm călcați de bocancii plini de spurcat noroi, pe care i-au încălțat picioarele celor care vor, cu orice preț, puterea absolută. Să avem ochii deschiși, să înțelegem ce se întâmplă și să avem curajul să spunem NU.

  „Teoria Conspirației nu există. Există doar Marea Resetare.” Iată o afirmație pe care din ce în ce mai mulți o consideră realitate, dar care, desigur, se cere argumentată.

 Din fericire, există și acel Turn de Veghe pe care îl invocam. Din înaltul lui, cineva are curajul să facă lumină pentru noi, aducând argumentele de care avem nevoie: Rosemarie Haineș. Licențiată în Filologie și în Științele comunicării, Doctor în Psiho-sociologie, Rosemarie Haineș este o voce cu autoritate cunoscută, care nu se lasă intimidată de umbrele ce nu se știe ce ascund, care știe să descifreze ceea ce par a fi benefice transformări, să treacă dincolo de aparențele acestei normalități anormale, să separe minciuna de adevăr și, într-un final, să trezească pe cât mai mulți din confortul obișnuinței, care conferă siguranță.

Este incredibil cât de ușor au fost uitate idealurile de libertate și luptele pentru redobândirea identității naționale din secolul al XIX-lea, ajunse acum spaima propovăduitor globalizării.  „Teama de reînvierea patriotismului și a naționalismului crește pentru elita conducătoare. Aceasta este încleștarea de forțe la care asistăm. Revenirea la suveranitate este periculoasă, generatoare de crize continue și împiedică noua guvernare globală”, ne spune, în nenumărate rânduri, Rosemarie Haineș. Dar, ceea ce e dincolo de orice înțelegere, „este sângele rece cu care oficialii țărilor lumii își vând popoarele și le decimează prin mijloacele cele mai degradante și nu lipsite de cruzime, sub masca Binelui Mondial.”

     România, fiind parte din planeta Pământ, trăiește aceleași incredibile evenimente. Sigur, la globalizarea impusă, se adaugă circumstanțe specifice nației noastre. Ca un adevărat ziarist profesionist, Rosemarie Haineș, membră UZPR, știe sa pună punctul pe i. „Adevărul nu are nevoie să fie demonstrat, pentru că este evident”, afirmă domnia sa. Adevărul că „Se pare că n-am învățat nimic, ca popor, din experiența totalitarismului. N-am învățat că el se poate repeta.” Și-apoi, „Ce ascunde hei-rup-ismul Marii Resetăti? Nimeni dintre oficiali, în România, nu vrea să ne spună”. Iar asta, fiindcă „Deciziile esențiale se iau, deja, la nivel global, se adoptă aceleași măsuri, la  aceeași dată în toate țările, cu aceeași intensitate. Deja, constituțiile și legile naționale aproape nu mai contează.” Din păcate, tocmai acum, „România este bolnavă de oboseală.”

Totul pentru binele omului. Da, știm asta. Am învățat în școlile comuniste, se învață, probabil, la fel acum, în școlile vremurilor pe care le trăim astăzi, care vremuri nu și-au stabilit, încă denumirea. „Manifestul Davos din 2020 ne trasează, precum altădată directivele congreselor comuniste, liniile de acțiune pentru a construi noua normalitate.” Urmează, probabil, să ne anunțe și denumirea pe care o vom folosi de acum înainte, referitor la tipul de societate pe care o vom trăi. Surprizele se țin lanț și ar fi bine să fim pregătiți pentru următoarele. Rosemarie Haineș asta se străduiește să facă în articolele pe care le-a adunat în această „Românie răsucită”, o carte cutremurătoare, care, neîndoios, trebuie citită. Cum, neîndoios trebuie să ne facem timp să reflectăm la conținutul ei.

 Gândită ca un jurnal al disperării, de pe culmile căruia au fost urmărite importantele evenimente desfășurate la nivel mondial, la care am asistat cu toții, în orice colț al lumii am trăi, România fiind nevoită să se răsucească și ea, după aceste „întâmplări” globale, care continuă să ne surprindă. Noua carte a lui Rosemarie Haineș expune și dezbate teme precum: „Brand-ul de țară”, „Brexit și influența sa asupra României”, „Ce fac elitele politice românești?”, „Lupta din invizibil”, „Globalizarea Fake News”, „Absurdistan sau uciderea viitorului”, „Războiul împotriva drepturilor omului”, „Sfârșitul democrației”, „Scrisoare deschisă poporului român”, „Davos spirit, după doi ani de pandemie”, iată doar o selecție aleatorie a titlurilor din Cuprinsul volumului. Articolele, publicate în mai multe reviste ale UZPR, nu au fost scrise cu gândul alcătuirii unei cărți, dar, așa cum mărturisește autoarea, „mi-am dat seama că au și o valoare documentară, reflectând tot zbuciumul prin care a trecut România, timp de numai câțiva ani”. Asemeni tuturor țărilor, aș adăuga eu.

Având îndelungă experiență în învățământul universitar, Rosemarie Haineș știe cum să atragă atenția asupra studiilor care nu doar pentru domnia sa au fost necesare spre a face lumină în haosul pe care îl trăim (sau doar a confirma presupunerile proprii), dar a-i ajuta și pe alții mai neîncrezători, să înțeleagă ce li se întâmplă, depășind frica, cea prin care suntem vulnerabili, deci ușor de manipulat. Ca să nu ajungem să spunem că nu am fost avertizați, că nu am știut…

Din fericire, nu puțini au înțeles deja că „ Amenințările care vin din toate direcțiile au menirea să ne facă să credem că numai un guvern global ne poate salva”, iar „Așa-zișii neomarxiști progresiști, de fapt, nihiliști, încearcă să captureze voința maselor, pentru a le dirija către propriile interese nesănătoase.”

Repet: sunt teme de gândire, la care ne îndeamnă Rosemarie Haineș, cu o remarcabilă  experiență ca analist în domeniul social-politic, în această ultimă carte a sa, cu un titlu atât de incitant. Citatele pe care le-am inclus în prezentarea mea, fac parte din articolele sale, deja publicate în rubrica permanentă, pe care a intitulat-o „Turnul de veghe”, propusă revistei „Destine Literare”, al cărei redactor-șef sunt. Începând cu numărul 54, din martie 2021, revista găzduiește această rubrică necesară, pe care am susținut-o de la bun început și care a fost bine primită de către cititori. Am considerat că, pentru a vă forma o ideea despre conținutul acestei cărți, e mai convingătoare selecția unor citate, decât orice alt comentariu. Limbajul folosit este unul simplu, direct, scopul acestui demers, fiind acela de a oferi cât mai multe date, verificate în prealabil, dar și comentarii și opinii personale, pentru a înlesni trezirea a cât mai multor conștiințe.

Și totuși, rămâne o mare întrebare, fără răspuns aparent, care planează și pe care și autoarea „României răsucite” și-o pune: „cum acceptă popoarele acestei planete tot ceea ce se întâmplă, astăzi? Să le lipsească discernământul spiritual? Este posibil. Cum poate fi acceptată o lume amorală, coruptă, o lume a minciunii, a fricii, a declinului moral, spiritual, cultural, politic?” Ei bine, umanitatea a pierdut examenul care a avut ca subiect Covid-19, fiindcă era nepregătită să-i facă față. Se pare că e pregătită, însă, să piardă cel din urmă examen al existenței ei firești. Nu e vorba de a învăța să te adaptezi la noile provocări. Este vorba despre faptul că acestea sunt apocaliptice. Iar umanitatea nu știe, nu vrea sau nu e lăsată să-i facă față acestui examen decisiv.

Când a spus căSecolul al XXI-lea va fi unul spiritual sau nu va fi deloc”, cu siguranță André Malraux nu avea nici cea mai mica idee despre globalizare. De altfel, la începutul anilor ’90, când a început să se impună acest concept, mulți i-au căzut în capcană și l-au primit cu brațele deschise, fără să-și pună prea multe întrebări, încrezători în cuvintele frumos meșteșugite. Doar că, după cele două decenii de reforme pe care le-a implementat globalizarea, trăim opusul idealului afișat în discursurile  celor care l-au promovat, prea evident ei înșiși executori de ordine venite din umbră. Și-atunci nu mă pot opri să nu mă întreb cum poți, oare, pretinde că nu înțelegi că suntem parte dintr-un joc absurd, din punctul nostru de vedere, marionete supuse unor legi împotriva cărora nu avem șanse de câștig? Până când să te prefaci că nu vezi această cumplită, înjositoare anulare a libertăților individuale, dar și ale națiunilor din care fiecare facem parte? Probabil e posibil, dacă refuzi să vezi realitatea, dar accepți ce ți se spune, minciunile frumos fardate. Din nou o citez pe Rosemarie Haineș: „Sub pretextul binelui făcut cu forța, al protecției și al vegherii asupra sănătății oamenilor de pe întreg mapamondul, se instituie la intervale regulate – aceleași pentru toate națiunile – lockdown-ul izolarea, separarea, interdicțiile de toate felurile – în timp ce este pregătită Marea Resetare Globală. România nu face excepție.”

  Cutremurătoare afirmații. „O teorie a conspirației, spun unii. Din păcate, realitatea însăși. Tăcerea domnește apăsător. România tace. O tăcere adâncă, nămoloasă. Poate că această tăcere are o explicație istorică, dar aceasta este o altă discuție. Important este că Binele Mondial ne bate la ușă și noi nu știm. Trebuie să fim fericiți.”

   Da, neîndoios trebuie să fim fericiți. Este scris în natura noastră umană, cu care Dumnezeu ne-a binecuvântat. Doar că nu acea „fericire”, care e gândită de alții pentru noi. „Vremurile sunt urâte, spun oamenii. Dar dacă ei ar trăi frumos şi vremurile ar fi frumoase. Noi suntem vremurile”. Ar trebui să luăm aminte la aceste cuvinte ale Sfântului Augustin.

   Oricum, rămâne ca noi să alegem și să hotărâm ce vrem cu adevărat. Doar că timpul nu este de partea noastră. Restul e tăcere. Sau Turnul de Veghe

Dana OPRIȚĂ / UZPR

                                                                                   redactor-șef „Destine Literare”

 

  

 

  

 

     

 

 

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*