default-logo

Schimbări demografice importante

Demografia în România

            Ca de obicei în ultimii 32 de ani, problema demografică nu interesează autoritățile românești, oricare ar fi ele, chiar și cele științifice, care nu dau semne ca ar înțelege urgența situației demografice a țării. Din când în când apar doar statistici rupte din context, cum este aceasta: rata natalităţii din România a fost în 2021 de 10,3 născuţi la mia locuitori, peste media europeană, care este de 9,1 născuţi la mia de locuitori (cf. Rata natalității – în continuă scădere, dar peste media UE. Specificul românesc (cursdeguvernare.ro, postat pe 11 iulie 2022). La nivel european, ţara cu cea mai mare rată a natalităţii este Irlanda (11,2 la mie), iar țara cu cea mai scăzută rată a natalității este Italia, cu 6,8 la mie.

  Demografia în UE

            Eurostat a numărat 446,8 milioane de persoane care trăiau în interiorul UE în ianuarie 2022 (vezi site-ul România, printre țările cu cele mai mari scăderi ale populației din UE (descopera.ro), postat pe 13 iulie 2022). Populația Uniunii Europene a scăzut în 2021 pentru al doilea an consecutiv, în principal datorită celor peste două milioane de decese cauzate de coronavirus. În 2020 și 2021, migrația netă pozitivă nu a mai compensat evoluția naturală negativă din UE și, în consecință, populația totală a UE a scăzut.

            Numărul deceselor a început să depășească numărul nașterilor în UE în urmă cu un deceniu, dar migrația din afara blocului a ajutat la compensarea decalajului până în 2020 – primul an al pandemiei de Covid-19.

           Demografia planetară

            Principala constatare a raportului ONU, ”Perspectivele asupra populației mondiale în 2022”, dat publicității la jumătatea lunii iulie 2022, indică faptul că fertilitatea a scăzut considerabil în ultimele decenii pentru multe țări: astăzi, două treimi din populația lumii trăiește într-o țară sau zonă în care fertilitatea pe parcursul vieții este sub 2,1 nașteri per femeie, nivelul necesar pentru o creștere zero pe termen lung pentru o populație cu mortalitate scăzută. Se estimează că populația din 61 de țări sau zone va scădea cu 1% sau mai mult între 2022 și 2050, din cauza ratelor persistente scăzute de fertilitate și, în unele cazuri, a ratelor ridicate de emigrare. Mai mult de jumătate din creșterea până în 2050 va veni din Africa subsahariană. Raportul ONU nu menționează câți Oameni vor muri din pricina foametei existente în 2022 în țările Africii subsahariene…

            Mai mult de jumătate din creșterea estimată a populației mondiale până în 2050 va fi concentrată în opt țări, din care cinici sunt din Africa: Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine, Republica Democrată Congo și Tanzania. „Relația dintre creșterea populației și dezvoltarea durabilă este complexă și multidimensională”, a declarat Liu Zhenmin, subsecretarul general al ONU pentru afaceri economice și sociale. „Creșterea rapidă a populației face mai dificilă eradicarea sărăciei, combaterea foametei și a malnutriției și creșterea acoperirii sistemelor de sănătate și educație. În schimb, atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), în special a celor legate de sănătate, educație și egalitatea de gen, va contribui la reducerea nivelului de fertilitate și la încetinirea creșterii populației globale”, a adăugat Liu Zhenmin.

            În majoritatea țărilor din Africa sub-sahariană, precum și în anumite părți ale Asiei și Americii Latine și Caraibe, ponderea populației de vârstă activă (între 25 și 64 de ani) a crescut datorită reducerii fertilității.

           Prognoze care pot fi infirmate

            Populația lumii ar urma să ajungă la opt miliarde de locuitori pe 15 noiembrie 2022, a prognozat ONU într-un raport în care arată că India va depăși China drept cea mai populată țară de pe glob în 2023 (cf. La population mondiale atteindra 8 milliards d’habitants en novembre (ONU) | ONU Info (un.org), postat pe 12 iulie 2022): această bornă demografică globală „este un memento al responsabilității noastre comune de a avea grijă de planeta noastră și un moment pentru a reflecta asupra domeniilor în care nu ne respectăm încă angajamentele pe care ni le-am luat unii față de alții. Aceasta este o ocazie de a ne sărbători diversitatea, de a ne recunoaște Umanitatea comună și de a ne minuna de progresele în domeniul sănătății care au prelungit durata de viață și au redus dramatic ratele mortalității materne și infantile”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres cu prilejul raportului pe 12 iulie 2022.

            Populația planetei ar trebui să ajungă la 8,5 miliarde în 2030 și la 9,7 miliarde în 2050, atingând un vârf de aproximativ 10,4 miliarde în anii 2080, înainte de a se stabiliza sau să înceapă să scadă la acest nivel până în 2100, fiindcă la nivel mondial rata de fertilitate a scăzut semnificativ: în 1950, femeile aveau de obicei 5 nașteri fiecare, la nivel global, iar în anul 2021 a fost de 2,3 nașteri pentru o femeie. Până în 2050, ONU preconizează o nouă scăderea a acestei rate, până la 2,1 nașteri pe femeie.

Recensământul 2022

            Primele rezultate ale recensământului vor fi publicate în decembrie 2022, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS), urmând ca datele complete și finale să fie făcute publice la finalul anului 2023 (vezi site-ul INS: 18,15 milioane de români s-au înregistrat la recensământ (cotidianul.ro), postat pe 1 august 2022): până în 31 iulie, ultima zi de recenzare, s-au înregistrat în total 18,15 milioane de persoane, reprezentând 95,4% din populația rezidentă a României la 1 decembrie 2021. Potrivit unui comunicat al INS, în 31 iulie 2022 a fost finalizată ultima etapă de colectare a datelor de recensământ atât prin deplasarea recenzorilor la adresele de reședință obișnuită a populației, care nu s-a autorecenzat online în perioada 14 martie – 27 mai 2022, cât și prin colectarea datelor de la punctele de recenzare fixă. „După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr. 19/2020, se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin (4)”, se arată în comunicat. Recensământul 2021 – primul din România organizat integral în format digital – a fost al treisprezecelea recensământ din Istoria României și al patrulea după evenimentele din 1989.

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*