Vineri, 23 noiembrie 2018, a fost adusa in România mâna Sfântului Apostol Andrei, de o delegație a Bisericii Ortodoxe Elene. Ea a fost adusă cu prilejul sfințirii Catedralei Naționale.
Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit pe data de 30 noiembrie. S-a născut in Betsaida Galileia, localitate situata pe ţărmul Lacului Ghenizaret, in nordul Tarii Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflăm ca era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Având in vedere ca Andrei era evreu, nu ştim cu certitudine daca numele Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine greceasca). Potrivit cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, inca din perioada sec. II-III d.Hr.
Pentru romani, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se susţine ca acest nume – Apostolul Lupilor – deriva din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar si de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei si ca cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera care i s-a oferit ca adăpost.
Sfântul Andrei – ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul
Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dorinţa de a-L urma pe Hristos se naşte in el, in momentul in care Sfântul Ioan rosteşte cuvintele: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Insa, chemarea sa la apostolie se face mai târziu si este relatata de Sfântul Evanghelist Matei: „Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: „Veniţi dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, îndata laşând mrejele, au mers dupa El” (Matei 4, 18-20).
Când mai este Andrei menţionat in Scriptura?
Scriptura il descoperă pe Andrei la înmulţirea pâinilor si a peştilor (Ioan 6, 8-9) si dupa învierea lui Lazăr când, împreună cu Filip, ii spune lui Hristos ca nişte elini, veniţi in Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, doresc să-l vadă (Ioan 12, 20 – 22).
Unde a vestit Sfântul Andrei învăţătura lui Hristos?
Potrivit tradiţiei, teologilor si istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. In Istoria bisericeasca, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: „Sfinţii Apostoli ai Mântuitorului, precum si ucenicii lor, s-au împrăştiat in toată lumea locuita pe atunci. Dupa tradiţie, lui Toma i-au căzut sortii sa meargă in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia”. Calendarul gotic (sec. al IV-lea) si Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) susţin si ele ipoteza misiunii Sf. Andrei in Scitia. Tradiţia ca Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciţi a fost reluata si de scriitori bisericeşti. De exemplu, călugărul Epifanie (sec. VIII), in „Viaţa Sfântului Apostol Andrei”, afirma ca intre popoarele evanghelizate de el se numărau si sciţii. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane menţionează ca Andrei „a predicat in Pont, Tracia si Sciţia”. Dupa un alt izvor, păstrat in acelaşi Sinaxar, Sfântul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul sau Amplias, pe care Biserica Ortodoxa îl prăznuieşte in fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfântul Apostol Pavel in epistola către Romani (16, 8). Prezenta colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, închinate Sfântului Andrei, întăresc credinţa ca acesta a vestit Evanghelia lui Hristos in tara noastră.
Moaștele din Patras
Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras. Desi noua ne este cunoscuta tradiţia care afirma ca Apostolul Andrei a murit pe o cruce in forma de X, se susţine ca aceasta tradiţie datează din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaşte data martirizării. Unii istorici îl fixează in timpul persecuţiei împăratului Nero, prin anii 64-67, alţii in vremea persecuţiilor iniţiate de Domitian (81-96).
In anul 357, moaştele Sfântului Andrei au fost aşezate in Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfinţirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capua va duce moaştele Sfântului Andrei in Italia, in catedrala din Amalfi, in timpul Cruciadei a IV-a. In anul 1462, in vremea papei Pius al II-lea, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus in Catedrala din Patras, in biserica cu hramul Sfântul Andrei.
Peştera Sfântului Andrei
Peştera in care se crede ca a vieţuit Sfântul Apostol Andrei, cat timp a propovăduit pe teritoriul romanesc, se afla la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judeţul Constanta. In actuala biserica din peşteră, in pronaos, într-o nișă, se afla un fel de pat, scobit iniţial in piatra, despre care tradiţia spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. In vara anului 1944, Peştera transformata in biserica a fost sfinţită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp dupa aceasta, trupele ruseşti invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin râvna cuviosului monah Nicodim Dinca, biserica a fost refăcută si redata cultului. Astăzi, mii de credincioşi vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trăit Apostolul Andrei.
Sfântul Andrei – Ocrotitorul României
Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotărât in anul 1995 ca sărbătoarea Sfântului Andrei sa fie însemnat cu cruce roşie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sărbătoare bisericeasca naţională.
La multi ani celor ce poarta numele Sfântului Apostol Andrei!
Adrian Cocoșilă