default-logo

200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu

Dragi prieteni, vă invităm să urmăriți un eveniment marca UZPR, realizat de Filiala Dolj „Tudor Arghezi”, în anul bicentenarului „Tudor Vladimirescu”, dedicat celui care a consemnat pentru eternitate: „Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jăfuitorilor”. Emisiunea a fost concepută în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova.

Prof. univ. dr. Dinică Ciobotea, istoric, va vorbi despre semnificația Revoluției de la 1821. Conștient de riscurile unor asemenea mișcări revoluținare („mai înainte de a ridica steagul spre a cere drepturile patriei mele, m-am îmbrăcat cu cămașa morții”), „un anume Theodor” avea să facă cunoscută Europei, prin emisarii săi, 3-4 panduri, „numai cu cămăși pe ei și încinși cu curmeie de tei”, dorințele legitime ale „norodului”, „adecă să desfacă acel catahrisis ce de multă vreme apasă pe capetele noastre”.

Dr. Tudor Nedelcea, critic și istoric literar, se va referi la scrierile lui Tudor Vladimirescu. Precursor al lui Heliade Rădulescu și C.A. Rosetti în mesianism, cum l-a definit G. Călinescu, figura lui Tudor Vladimirescu l-a obsedat pe Marin Sorescu „în căutarea de caractere tari și personaje destoinice”, mai ales „acum, când s-a umplut țara de «revoluționari», de impostori răsăriți ca ciupercile, tunând și fulgerând, răgușind zilnic microfoanele, chipul însângerat îmi apare parcă mustrător în față”. Și continuă Sorescu în prefața din 1993 la vol. Scrieri de Tudor Vladimirescu (ediție, note și bibliografie de Tudor Nedelcea) că Domnul Tudor („biblic,  aforitic, în același timp limpede și ambiguu, ca profeții”) este „cronicarul care face istoria și-o și consemnează fulgerător în texte, menite a fi memorate cu sufletul”.

Conf. univ. dr. Ioan Lascu,  critic literar, președintele Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, face o analiză atentă a scrierilor lui Tudor Vladimirescu prin prisma valențelor lor literare. „Considerată o revoluție pentru că ea a avut o amploare deosebită, s-a bucurat de o largă popularitate în rândul oamenilor și în același timp a avut un program, s-a condus după niște proclamații, documente pe care le-a redactat însuși Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției. Este vorba de Proclamația de la Padeș din 23 ianuarie 1821, Proclamația către bucureșteni spusă prima dată în 16 martie 1821 și, apoi, după câteva zile, tot către bucureșteni, Proclamație către popor, care conține cererile norodului românesc din 17 ianuarie 1821. Înainte de a schița un istoric scurt al mișcării lui Tudor Vladimirescu, ne referim și la aceste texte care sunt emanația gândirii și creației sale care se remarcă printr-un deosebit stil literar.”

Lucrarea bazată pe documente de arhivă „Monumentul de la Padeș. Tulnic peste veacuri”, în cercetările lui Luchian Deaconu și Mircea Pospai, este o carte de spicuiri din presa vremii, mărturiile localnicilor, cercetări proprii privind locul / localitatea de unde a pornit flacăra Revoluției de la 1821, monumentul de la Padeș fiind, în opinia celor doi autori, „un simbol al vieții și luptei străbunilor panduri”, un „loc de evocare și arc de triumf. În acest context, Mircea Pospai face cunoscută recunoștința poporului prin ridicarea unor monumente dedicate lui Tudor Vladimirescu.

Miron Manega își aduce contribuția prin prezentarea unor aspecte mai puțin cunoscute din viața și destinul istoric al celui care a fost Tudor Vladimirescu, mai exact un document rar și foarte important. Profesorul Mihai Guşiţă (1890-1977), originar din Plaiul Cloşani, de unde se trăgea şi Tudor, a avut în posesie această relatare despre Vladimirescu – un manuscris provenit de la Gheorghe Duncea, pe care l-a  copiat. De la Mihai Guşiţă a ajuns în anul 1963 la Biblioteca Muzeului Porţilor de Fier din Drobeta-Turnu Severin. Copia a fost publicată ulterior de Rada Davidescu, soţia lui Mişu Davidescu. Ea era profesoară de limba română la Liceul Traian, iar soţul ei a fost directorul Muzeului Porţilor de fier. Rada Davidescu a putut să publice documentul de la profesorul Mihai Guşiţă în revista „Drobeta”, în anul 1978.

Emisiunea este o producție UZP TV, realizată de Mircea Pospai și Ioan Lascu, videomontaj de Ovidiu Zanfir.

O.Z

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.