In memoriam  Mircea BREBAN, un om de omenie

Au trecut 15 ani de când avocatul Mircea BREBAN a plecat dintre noi. Mai precis, în 11 martie 2005, din cauza unei boli necruțătoare. S-a născut la Șimleu Silvaniei, în 20 iunie 1937, fiind primul copil al soților Ghizela și Gheorghe Breban.

A urmat cursurile Școlii Elementare din Șimleu Silvaniei și ale Școlii Medii Mixte din Oradea, având rezultate foarte bune la învățătură și purtare. După absolvirea Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, a avut o bogată activitate. Între anii 1959-1961 a fost bibliotecar la Biblioteca Orășenească din Șimleu Silvaniei. În perioadele anilor 1971-1979 și 1990-2000 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău și cea din Șimleu Silvaniei. Apoi, a activat ca avocat în Baroul Sălaj.  În plus, Mircea Breban a fost profesor suplinitor de limba franceză la Liceul Teoretic „Simion Bărnuțiu” și la Școala Gimnazială nr. 1, ambele din Șimleu Silvaniei.

În anul 1967 s-a căsătorit cu Elisabeta Schönstein, având împreună doi băieți: Mircea – profesor doctor  în chimie la CN „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei și Gabriel – laborant la Spitalul Orășenesc  „Prof. Dr. Ioan Pușcaș” Șimleu Silvaniei. De asemenea, din partea lui Mircea, are doi nepoți: Andrada – studentă la Londra și Ovidiu – elev în clasa a VIII-a, la Școala „Silvania” Șimleu Silvaniei.       

Mircea Breban a fost și un mare iubitor de cultură și artă, având o impresionantă bibliotecă, în cocheta casă de pe strada Horea, cu:  cărți  de literatură  română și universală, dicționare enciclopedice (mitologie, astronomie, pictură, sculptură, muzică etc.), diferite dicționare bilingve, nelipsând dicționarele  Larousse. Am fost oaspetele lui de nenumărate ori și am purtat discuții constructive pe diferite teme de cultură și artă. Avea o foarte bună memorie și era captivant prin etalarea bagajului său de cunoștințe din atâtea domenii de activitate. În plus, era răbdător și cu bun-simț, conciliant și generos, un om de omenie.

De asemenea, Mircea Breban a excelat în arta cuvintelor, a folosit tehnica de pictură în acuarelă, a fost un iscusit grafician și un bun publicist. A publicat eseuri, cronici de artă,  reportaje, note de călătorie, epigrame, caricaturi etc. în diferite ziare și reviste, printre care: Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont, Gazeta de Duminică, Tribuna și Transilvania.  În acest context, începând cu anul 1972, a avut expoziții de artă plastică la: Casa de Cultură a orașului Șimleu Silvaniei, Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău, Salonul de Artă al Artiștilor Plastici din județul Sălaj. Este prezent în paginile dicționarelor biobibliografice: „OAMENI DE SEAMĂ AI SĂLAJULUI”, volumul I, ZALĂU, 2004; „SĂLAJ- OAMENI și OPERE”, Editura DACIA XXI/2011 și „SĂLAJ – OAMENI și OPERE”, ZALĂU, 2017.

Din păcate, Mircea BREBAN a părăsit prea repede această viață pământeană, lăsând un loc gol în familia sa, în cultura și arta sălăjeană, precum și în rândul prietenilor lui, printre care m-am aflat și eu. În această conjunctură (niciodată nu-i prea târziu!), se cuvine să-i aducem respectul meritat și să-i păstrăm frumoasele amintiri!

                                                                             Prof. Marin ȘTEFAN / UZPR

                                                                                                         

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.