Pandemia, pretext pentru îngrădirea libertății de exprimare

Organizațiile de presă internaționale atrag atenția că pandemia de COVID-19 a ajuns un pretext pentru autoritățile care vor să îngrădească libertatea presei și liberul acces la informație în folosul publicului. Deși pericolul informării false este real, acest aspect nu scuză, în opinia organismelor de monitorizare a independenței mass-media, lipsa de transparență sau, în unele cazuri, chiar restricțiile impuse jurnaliștilor care relatează despre evoluția infecțiilor cu noul coronavirus.
În centrul și estul Europei se manifestă tendința de a restrânge foarte mult regulile prin care oficialitățile sunt obligate să răspundă jurnaliștilor la întrebările privind statisticile pandemiei, în unele state profesioniștii mass-media fiind chiar amenințați, arestați sau acuzați că împrăștie informații false. În alte țări s-a decis centralizarea datelor, astfel încât guvernele au un monopol asupra informațiilor care sunt de cel mai larg interes public și profită de starea de urgență pentru a amâna comunicarea evenimentelor și a evoluțiilor, notează „balkaninsight.com”.
Acest comportament sfidează reglementările europene în materie. „Deși informarea regulată a publicului este esențială pentru a fi înțeles pericolul și a fi luate măsurile de protecție la nivel individual, au fost observate în mai multe state filtrarea informațiilor și întârzierile în a livra răspunsurile cerute de reprezentanții presei”, atrage atenția Dunja Mijatovic, comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului European.
Reacția oficialului UE nu este întâmplătoare. Zece organisme internaționale care promovează libertatea de exprimare, printre care „Reporteri fără frontiere” și Federația Internațională a Jurnaliștilor, au adresat o scrisoare deschisă statelor, prin care li se cere să ia măsuri urgente împotriva acelor autorități centrale acuzate că se folosesc de pandemie ca de o modalitate de a restrânge libertatea mass-media. De pildă, în Serbia, stat candidat la calitatea de membru al UE, Guvernul a extins termenul la care instituțiile statului pot răspunde anumitor solicitări ale presei până la… 30 de zile după ridicarea măsurilor impuse de starea de urgență. În Muntenegru, ONG-urile au alertat opinia publică internațională cu privire la decizia Guvernului de a merge înainte cu o consultare publică pe tema adoptării unor amendamente aduse legii privind accesul la informație, deși o astfel de consultare s-ar derula în condiții de restricții generate de pandemie. Deși organismele societății civile, în frunte cu Transparency International, au solicitat o amânare care să permită o dezbatere serioasă, dat fiind subiectul foarte important, Ministerul Administrației Publice a cerut ca eventualele opinii să fie trimise pe adresa electronică oficială a instituției până la data de… 13 aprilie. De asemenea, în România, mai multe organisme media au acuzat centralizarea informațiilor referitoare la pandemie și dublarea termenului la care instituțiile sunt obligate să răspundă anumitor întrebări, putând invoca „lupta împotriva coronavirus”. Nici în Republica Moldova lucrurile nu sunt pe deplin transparente, autoritățile centrale triplând timpul de răspuns la unele întrebări ale presei. Atunci când cercetătorul media și jurnalist Press Association, Mariana Jacot, a cerut informații publice de la Ministerul Sănătății din R. Modova, i s-a răspuns că „oficialitățile au treburi mult mai importante”.
Fenomenul poate fi întâlnit și în alte părți ale lumii, atrage atenția organizația „Reporteri fără frontiere”, de la Orientul mijlociu la America de Sud, de la declarațiile inflamante ale președintelui Braziliei, Jair Bolsonaro, care defăimează presa în declarații publice, până la prigoana împotriva femeilor jurnalist din Afganistan, amenințate, intimidate, lipsite de orice protecție în desfășurarea muncii lor de informare a opiniei publice.

Roxana Istudor

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.