default-logo

ÎN ATENȚIA C.S.A.T. „Hoitarii” pandemiei

Într-un articol apărut pe site-ul podul.ro, avocatul Doru Costea (membru fondator al International Media Lawyers Association –  Oxford, 2002) a avut următoarea „răbufnire”: „Acum înțelegeți de ce mai toți miniștrii sănătății și guvernele iresponsabile, în privința sănătății publice, ar trebui împuscați în piața publică? Au furat tot, au pus la pământ cercetarea virusologică, Institutul Cantacuzino, producția de medicamente, infrastructură, personalul medical, nu avem rezerve pentru nimic. Voi pricepeți că ticăloșii ăstia au vândut timp de 30 de ani, au furat cam tot ce se putea fură, iar în situații de criză e debandadă totală? Un județ are o singură izoletă, care s-a stricat, și nu se produce la noi, că s-a furat tot, filtre de la cehi – nema, că ăia nu mai dau decât pentru ei. Vorbeam cu doctorul Viorel Alexandrescu , fost șef al departamentului virusologic de la Cantacuzino, acum pensionar,  care mi-a explicat că institutul a fost deliberat distrus, deși era cel mai important din sud-estul Europei, puteam face cercetare științifică de top, produceam vaccinuri și imunoprotectoare, pentru toată Europa, era de interes strategic, trebuia să fie superdotat, să se intre că la NASA, doar că banii au fost furați. Dovada capacității de cercetare o avem, statuia dr. Cantacuzino este alături de cea a lui Pasteur, chiar la intrarea în Institutul Pasteur, la Paris. La vaccinurile antigripale i s-a propus [n.r. doctorului Viorel Alexandrescu] un milion de euro șpagă pentru a le importa de afară, de afaceriștii morții. A fost găsită altă soluție, a fost falimentat [n.r. institutul]. Voi vă dați seama că, în caz de război, scapă cine poate? Vom muri noi, pentru că ei vor fugi că șobolanii”.

Cine-i păzește pe paznici ca să nu fure?

Această intervenție, ușor necontrolată, vine dintr-o revoltă profundă și profund justificată. Ea relevă spectacolul sinistru al unei realități medicale înspăimântătoare, care își arată fața hidoasă abia acum, când confruntarea cu COVID 19 nu poate fi escamotată sau ascunsă sub preș. Și totuși, chiar și în această situație – sau mai ales în această situație! – „hoitarii” sitemului public de sănătate, necrofagii, jefuitorii de cadavre, sau oricum i-am numi (nu există termen sau expresie care să poată fi considerată exagerată în raport cu nivelul lor de abjecție) își potențează la maximum arsenalul de prădători fără Dumnezeu. Nu au nicio tresărire, niciun recul moral, nicio ezitare în lăcomia lor de a face bani din spaima și suferința umană. Pentru ei boala și moartea sunt un bussiness. Acești hoitari sunt de două feluri: cei din afară, care vin cu oferta, și cei dinăuntru, care acceptă oferta. Cei mai condamnabili sunt cei dinăuntru, pentru că sunt decidenții și paznicii sistemului care ar trebui să ne protejeze. Dar, vorba lui Aristotel: „Cine-i păzește pe paznici?”. Cine-i păzește pe paznici să nu fure?…

O „donație” în valoare de 103.950 euro

Am făcut acest preambul pentru a încadra cât mai corect în context un fapt reprobabil și cinic care s-a petrecut acum, în plină pandemie de COVID 19. Mai exact, la data de 30 martie, Ministerul Sănătății a semnat un protocol cu firma BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL (urmat de un contract care a consfințit protocolul), prin care aceasta din urmă se „obliga”, în calitate de „donator”, să furnizeze trei echipamente  de colectare de plasmă convalescentă și 3.000 de kituri aferente echipamentelor (în valoarea totală de 103.950 euro, fără TVA), cu scopul de a colecta plasma (convalescentă) de la bolnavii vindecați, urmând ca plasma să fie utilizată „exclusiv pentru prevenirea infectării persoanelor vulnerabile sau a celor cu risc major de infectare”.

Plasma convalescentă poate fi utilizată ca atare dar, conform recomandărilor internaționale, necesită testarea nivelurilor de anticorpi. La momentul actual sunt în desfășurare studii prin care se stabilesc titrul (concentrația) și tipul de anticorpi eficienți în vindecare. Medicina nu poate fi separată de știință, mai ales în faza unui tratament experimental.

Există, de altfel, o formă de plasmă procesată, cu un nivel de concentrare standardizat, numită „plasmă hiperimună”. Ea a fost testată pe alte virusuri, nu însă și pe COVID 19. Transformarea „plasmei convalescente” în „plasmă hiperimună” se face printr-un procedeu industrial de „fracționare”. România nu posedă însă o platformă industrială de fracționare, ceea ce implică transportarea plasmei convalescente în afara țării (Germania, de pildă, care posedă o asemenea platformă). Prin urmare ne aflăm în situția confuză în a înțelege ce se va întâmpla de fapt cu plasma recoltată: va ajunge ea direct la pacienții din țară sau va fi exportată și livrată într-un alt context?

Manipulare prin confuzia termenilor

Pentru a crea o punte de legătură spre adevărata afacere, protocolul dintre Ministerul Sănătății și  BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL folosește în mod deliberat ambele denumiri: atât plasmă convalescentă, cât și plasmă hiperimună, pentru a crea confuzia între identitătea termenilor  și a celor două tipuri de terapii. Această manipulare, prin confuzia termenilor, urmărește, de fapt, asigurarea cadrului „legal” de recoltare a plasmei convalescente (component sanguin labil) și procesarea ei, pentru obţinerea produsului stabil „plasmă hiperimună”. Căci, prin procedeul numit plasmafereză, se realizează numai colectarea plasmei, nu și procesarea ei. (Ex. citat din Protocol: „Având în vedere cele descrise în Preambul, scopul donației este să asigure accesul pacienților români infectați cu SRS COV 2 la tratamentul cu plasmă umană hiperimună, colectată de la convalescenți, la fel ca pacienții din alte țări, care au autorizat acest tratament salvator de vieți”.

În protocol nu se precizează cum și sub ce formă („plasmă convalescentă” sau „plasmă hiperimună”) vor beneficia („exclusiv”!) bolnavii români de produsul recoltat din România, ceea ce ne îndreptățește să facem următoarea deducție: „donatorul” BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL „donează” României trei echipamente de Plasmafereză (cu 3.000 de kituri de colectare), în valoare totală de 103.950 eură (fără TVA), ca să colectăm noi plasma convalescentă, pe care le-o dăm lor (gratis), iar ei ne-o vând nouă sub formă de plasmă hiperimună. Iar contractul este denumit, parcă în batjocură, „Contract de donație”, donatorul fiind BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL iar România beneficiarul. De fapt, donatorul (recte fraierul tranzacției) este România!

Contractul este ilegal

Lucrurile nu se opresc aici. Conform protocolului din 30 martie, contractul va fi finalizat de Ministerul Sănătății prin Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Cităm din Protocol: „În maxim 2 săptămâni [beneficiarul] va finaliza împreună cu Agenția Natională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale protocoale terapeutice de administrare experimentală a plasmei umane colectate de la pacienții COVID vindecați”. Ceea ce înseamnă ocolirea, ba chiar încălcarea legii. În România terapia transfuzionalã cu componente sanguine labile este reglementată prin Legea 282/2005 și Ordinul 1224/2006. Astfel, Legea nr. 282/2005, la Art 2(1),  precizează: „Introducerea sau scoaterea din țară sângelui, a plasmei și a altor componente sanguine se poate face numai pe baza autorizației speciale a Ministerului Sănătății, la propunerea Institutului Național de Transfuzie Sanguină, fără prejudicierea stocurilor din rezerva națională”. Aceeași lege, la Art 7 (1), mai spune: „Ministerul Sănătăţii îşi exercită prerogativele prin intermediul următoarelor structuri: a) Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină şi centrele de transfuzie sanguină teritoriale; b) Inspecţia sanitară de stat; c) unităţile de transfuzie sanguină din spitale”. Nici una dintre aceste instituții nu sunt implicate în „proiectul” care se va derula pe o perioadă de 3 ani.

Este inexplicabilă excluderea ilegală a reţelei naționale transfuzionale din configurarea unui protocol destinat terapiei cu plasmă convalescentă, centrele de transfuzie fiind unicele instituţii medicale cu drept legal de recoltare, testare, validare, stocare şi distribuire de componente sanguine labile.

Și mai mult decât atât, în acest moment centrele de transfuzie au dispozitivele și capacitatea de a recolta plasmă care să acopere nevoile transfuziei de plasmã convalescentă, nefiind necesară implicarea unei firme private în configurarea unui protocol terapeutic la nivel naţional. Oricine este interesat poate afla, de pe site-ul donare-sange.ro, că procedura de plasmafereză se realizează în Romania de mulți ani.

Cine este Florin Hozoc

Să vedem însă cine se ascunde în spatele firmei BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL: nimeni altul decât Florin Hozoc, „vedeta” investigațiilor DNA și a anchetelor de presă. Fost angajat al Președinției pe vremea lui Traian Băsescu (pe probleme de politică internă), fost Consilier local al PNL în vremea în care Iaşul era condus de Constantin Simirad, fost consilier al miniştrilor Mircea Cinteza sau Eugen Nicolaescu (miniştrii Sănătăţii în 2005-2006), Hozoc a devenit cunoscut in 2004, prin celebrul scandal „Stenogramele PSD”, când a dat cu subsemnatul la Parchet, alaturi de nașul și partenerul său de afaceri, Cristian Boureanu. Prin 2018, el apărea ca asociat în firma care tocmai dăduse faliment, HK & ZY BEST PHARMA DISTRIBUTION SRL, despre care DNA susținea că ar face parte din lanțul de firme prin intermediul cărora ar fi fost încasată șpaga aiuritoare de 20 de milioane de euro (calculată de Direcția Națională Anticorupție în dosarul lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor în guvernul Călin Popescu-Tăriceanu). Interesant este că, în afară de Florin Hozoc, alți asociați ai firmei erau două entități offshore: MNGV INVESTMENTS LTD și BRIGHT DREAM LTD din insulele Seychelles. Numele acestor două societăți apar într-o investigație RISE Project legată de lanțul de distribuție în România a imunoglobulinei și a plasmei umane. De altfel, Vlădescu și Hozoc, timp de ani de zile au deținut monopolul în spitalele românești în ceea ce privește imunoglobulina importată din Germania și vândută cu adaosuri comerciale imense (psnews.ro. 2018).

Așadar, Florin Hozoc are o „slăbiciune” specială față de recoltarea de sânge și plasmă. Și are și „expertiză”, are și cu cine… Își dorește însă cam mult: vrea să dețină monopolul imunoglobinei și al plasmei în România. Un prim pas (dacă nu cumva doi) s-au făcut deja, prin protocolul și contractul cu Ministerul Sănătății. Reprezentanții ambelor entități fac parte din aceeași categorie (sub)umană pe care am defini-o la început. Din partea Ministerului Sănătății, cel care a semnat protocolul a fost chiar ministrul Nelu Tătaru…

Miron Manega

ÎN ATENȚIA C.S.A.T.

„Hoitarii” pandemiei

Într-un articol apărut pe site-ul podul.ro, avocatul Doru Costea (membru fondator al International Media Lawyers Association –  Oxford, 2002) a avut următoarea „răbufnire”: „Acum înțelegeți de ce mai toți miniștrii sănătății și guvernele iresponsabile, în privința sănătății publice, ar trebui împuscați în piața publică? Au furat tot, au pus la pământ cercetarea virusologică, Institutul Cantacuzino, producția de medicamente, infrastructură, personalul medical, nu avem rezerve pentru nimic. Voi pricepeți că ticăloșii ăstia au vândut timp de 30 de ani, au furat cam tot ce se putea fură, iar în situații de criză e debandadă totală? Un județ are o singură izoletă, care s-a stricat, și nu se produce la noi, că s-a furat tot, filtre de la cehi – nema, că ăia nu mai dau decât pentru ei. Vorbeam cu doctorul Viorel Alexandrescu , fost șef al departamentului virusologic de la Cantacuzino, acum pensionar,  care mi-a explicat că institutul a fost deliberat distrus, deși era cel mai important din sud-estul Europei, puteam face cercetare științifică de top, produceam vaccinuri și imunoprotectoare, pentru toată Europa, era de interes strategic, trebuia să fie superdotat, să se intre că la NASA, doar că banii au fost furați. Dovada capacității de cercetare o avem, statuia dr. Cantacuzino este alături de cea a lui Pasteur, chiar la intrarea în Institutul Pasteur, la Paris. La vaccinurile antigripale i s-a propus [n.r. doctorului Viorel Alexandrescu] un milion de euro șpagă pentru a le importa de afară, de afaceriștii morții. A fost găsită altă soluție, a fost falimentat [n.r. institutul]. Voi vă dați seama că, în caz de război, scapă cine poate? Vom muri noi, pentru că ei vor fugi că șobolanii”.

Cine-i păzește pe paznici ca să nu fure?

Această intervenție, ușor necontrolată, vine dintr-o revoltă profundă și profund justificată. Ea relevă spectacolul sinistru al unei realități medicale înspăimântătoare, care își arată fața hidoasă abia acum, când confruntarea cu COVID 19 nu poate fi escamotată sau ascunsă sub preș. Și totuși, chiar și în această situație – sau mai ales în această situație! – „hoitarii” sitemului public de sănătate, necrofagii, jefuitorii de cadavre, sau oricum i-am numi (nu există termen sau expresie care să poată fi considerată exagerată în raport cu nivelul lor de abjecție) își potențează la maximum arsenalul de prădători fără Dumnezeu. Nu au nicio tresărire, niciun recul moral, nicio ezitare în lăcomia lor de a face bani din spaima și suferința umană. Pentru ei boala și moartea sunt un bussiness. Acești hoitari sunt de două feluri: cei din afară, care vin cu oferta, și cei dinăuntru, care acceptă oferta. Cei mai condamnabili sunt cei dinăuntru, pentru că sunt decidenții și paznicii sistemului care ar trebui să ne protejeze. Dar, vorba lui Aristotel: „Cine-i păzește pe paznici?”. Cine-i păzește pe paznici să nu fure?…

O „donație” în valoare de 103.950 euro

Am făcut acest preambul pentru a încadra cât mai corect în context un fapt reprobabil și cinic care s-a petrecut acum, în plină pandemie de COVID 19. Mai exact, la data de 30 martie, Ministerul Sănătății a semnat un protocol cu firma BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL (urmat de un contract care a consfințit protocolul), prin care aceasta din urmă se „obliga”, în calitate de „donator”, să furnizeze trei echipamente  de colectare de plasmă convalescentă și 3.000 de kituri aferente echipamentelor (în valoarea totală de 103.950 euro, fără TVA), cu scopul de a colecta plasma (convalescentă) de la bolnavii vindecați, urmând ca plasma să fie utilizată „exclusiv pentru prevenirea infectării persoanelor vulnerabile sau a celor cu risc major de infectare”.

Plasma convalescentă poate fi utilizată ca atare dar, conform recomandărilor internaționale, necesită testarea nivelurilor de anticorpi. La momentul actual sunt în desfășurare studii prin care se stabilesc titrul (concentrația) și tipul de anticorpi eficienți în vindecare. Medicina nu poate fi separată de știință, mai ales în faza unui tratament experimental.

Există, de altfel, o formă de plasmă procesată, cu un nivel de concentrare standardizat, numită „plasmă hiperimună”. Ea a fost testată pe alte virusuri, nu însă și pe COVID 19. Transformarea „plasmei convalescente” în „plasmă hiperimună” se face printr-un procedeu industrial de „fracționare”. România nu posedă însă o platformă industrială de fracționare, ceea ce implică transportarea plasmei convalescente în afara țării (Germania, de pildă, care posedă o asemenea platformă). Prin urmare ne aflăm în situția confuză în a înțelege ce se va întâmpla de fapt cu plasma recoltată: va ajunge ea direct la pacienții din țară sau va fi exportată și livrată într-un alt context?

Manipulare prin confuzia termenilor

În realitate, în spatele „donației” se află o afacere. Pentru a crea o punte de legătură cu scopul real și ascuns al acestei „donații”, pentru a crea o punte de legătură spre adevărata afacere, protocolul dintre Ministerul Sănătății și  BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL folosește în mod deliberat ambele denumiri: atât plasmă convalescentă, cât și plasmă hiperimună, pentru a crea confuzia între identitătea termenilor  și a celor două tipuri de terapii. Această manipulare, prin confuzia termenilor, urmărește, de fapt, asigurarea cadrului „legal” de recoltare a plasmei convalescente (component sanguin labil) și procesarea ei, pentru obţinerea produsului stabil „plasmă hiperimună”. Căci, prin procedeul numit plasmafereză, se realizează numai colectarea plasmei, nu și procesarea ei. (Ex. citat din Protocol: „Având în vedere cele descrise în Preambul, scopul donației este să asigure accesul pacienților români infectați cu SRS COV 2 la tratamentul cu plasmă umană hiperimună, colectată de la convalescenți, la fel ca pacienții din alte țări, care au autorizat acest tratament salvator de vieți”.

În protocol nu se precizează cum și sub ce formă („plasmă convalescentă” sau „plasmă hiperimună”) vor beneficia („exclusiv”!) bolnavii români de produsul recoltat din România, ceea ce ne îndreptățește să facem următoarea deducție: „donatorul” BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL „donează” României trei echipamente de Plasmafereză (cu 3.000 de kituri de colectare), în valoare totală de 103.950 eură (fără TVA), ca să colectăm noi plasma convalescentă, pe care le-o dăm lor (gratis), iar ei ne-o vând nouă sub formă de plasmă hiperimună. Iar contractul este denumit, parcă în batjocură, „Contract de donație”, donatorul fiind BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL iar România beneficiarul. De fapt, donatorul (recte fraierul tranzacției) este România!

Contractul este ilegal

Lucrurile nu se opresc aici. Conform protocolului din 30 martie, contractul va fi finalizat de Ministerul Sănătății prin Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Cităm din Protocol: „În maxim 2 săptămâni [beneficiarul] va finaliza împreună cu Agenția Natională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale protocoale terapeutice de administrare experimentală a plasmei umane colectate de la pacienții COVID vindecați”. Ceea ce înseamnă ocolirea, ba chiar încălcarea legii. În România terapia transfuzionalã cu componente sanguine labile este reglementată prin Legea 282/2005 și Ordinul 1224/2006. Astfel, Legea nr. 282/2005, la Art 2(1),  precizează: „Introducerea sau scoaterea din țară sângelui, a plasmei și a altor componente sanguine se poate face numai pe baza autorizației speciale a Ministerului Sănătății, la propunerea Institutului Național de Transfuzie Sanguină, fără prejudicierea stocurilor din rezerva națională”. Aceeași lege, la Art 7 (1), mai spune: „Ministerul Sănătăţii îşi exercită prerogativele prin intermediul următoarelor structuri: a) Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină şi centrele de transfuzie sanguină teritoriale; b) Inspecţia sanitară de stat; c) unităţile de transfuzie sanguină din spitale”. Nici una dintre aceste instituții nu sunt implicate în „proiectul” care se va derula pe o perioadă de 3 ani.

Este inexplicabilă excluderea ilegală a reţelei naționale transfuzionale din configurarea unui protocol destinat terapiei cu plasmă convalescentă, centrele de transfuzie fiind unicele instituţii medicale cu drept legal de recoltare, testare, validare, stocare şi distribuire de componente sanguine labile.

Și mai mult decât atât, în acest moment centrele de transfuzie au dispozitivele și capacitatea de a recolta plasmă care să acopere nevoile transfuziei de plasmã convalescentă, nefiind necesară implicarea unei firme private în configurarea unui protocol terapeutic la nivel naţional. Oricine este interesat poate afla, de pe site-ul donare-sange.ro, că procedura de plasmafereză se realizează în Romania de mulți ani.

Cine este Florin Hozoc

Să vedem însă cine se ascunde în spatele firmei BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL: nimeni altul decât Florin Hozoc, „vedeta” investigațiilor DNA și a anchetelor de presă. Fost angajat al Președinției pe vremea lui Traian Băsescu (pe probleme de politică internă), fost Consilier local al PNL în vremea în care Iaşul era condus de Constantin Simirad, fost consilier al miniştrilor Mircea Cinteza sau Eugen Nicolaescu (miniştrii Sănătăţii în 2005-2006), Hozoc a devenit cunoscut in 2004, prin celebrul scandal „Stenogramele PSD”, când a dat cu subsemnatul la Parchet, alaturi de nașul și partenerul său de afaceri, Cristian Boureanu. Prin 2018, el apărea ca asociat în firma care tocmai dăduse faliment, HK & ZY BEST PHARMA DISTRIBUTION SRL, despre care DNA susținea că ar face parte din lanțul de firme prin intermediul cărora ar fi fost încasată șpaga aiuritoare de 20 de milioane de euro (calculată de Direcția Națională Anticorupție în dosarul lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor în guvernul Călin Popescu-Tăriceanu). Interesant este că, în afară de Florin Hozoc, alți asociați ai firmei erau două entități offshore: MNGV INVESTMENTS LTD și BRIGHT DREAM LTD din insulele Seychelles. Numele acestor două societăți apar într-o investigație RISE Project legată de lanțul de distribuție în România a imunoglobulinei și a plasmei umane. De altfel, Vlădescu și Hozoc, timp de ani de zile au deținut monopolul în spitalele românești în ceea ce privește imunoglobulina importată din Germania și vândută cu adaosuri comerciale imense (psnews.ro. 2018).

Așadar, Florin Hozoc are o „slăbiciune” specială față de recoltarea de sânge și plasmă. Și are și „expertiză”, are și cu cine… Își dorește însă cam mult: vrea să dețină monopolul imunoglobinei și al plasmei în România. Un prim pas (dacă nu cumva doi) s-au făcut deja, prin protocolul și contractul cu Ministerul Sănătății. Reprezentanții ambelor entități fac parte din aceeași categorie (sub)umană pe care am defini-o la început. Din partea Ministerului Sănătății, cel care a semnat protocolul a fost chiar ministrul Nelu Tătaru…

CSAT-ul ar trebui să se autosesizeze, căci sângele uman, cu toate componentele lui, reprezintă UN BUN NAȚIONAL.

Miron Manega

certitudinea.ro

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.