default-logo

O importantă recunoaștere a școlii românești de Drept Internațional și European și învățămintele sale

Diplomația parlamentară românească și școala românească de Drept Internațional și European au obținut, în această săptămână, noi și importante recunoașteri din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Astfel, Comisia juridică a Adunării Parlamentare l-a desemnat pe senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la acest organism considerat ,,forța motrice a Comisiei Europene”, ca reprezentant în Grupul Statelor Contra Corupției (GECO). Anterior, Titus Corlățean a fost desemnat Președinte al Comisiei Speciale a APCE pentru alegerea judecătorilor CEDO. De asemenea, tot recent, Titus Corlățean a fost ales vicepreședinte al Grupului Socialiștilor, Democraților și Verzilor (SOC), din cadrul Adunării Parlamentare a CE.

Fapt semnificativ, aceste desemnări s-au făcut cu o largă majoritate a voturilor, ceea confirmă recunoașterea competenței juristului și diplomatului Titus Corlățean, în mod deosebit a contribuției sale la dezvoltarea teoriei și practicii în aceste domenii-cheie ale activității instituțiilor Uniunii Europene.  În această ordine de idei, este de menționat faptul că, încă în anul 1999, Titus Corlățean a îndeplinit funcția de adjunct al ambasadorului României la Consiliul Europei de la Strasbourg și atașat  juridic al misiunii noastre diplomatice permanente /co-agent  al Guvernului României la CEDO, având în responsabilitate dosarele de cooperare juridică, combaterea corupției, a spălării banilor murdari etc. Titus Corlățean este autorul unei lucrări având ca tema ,,Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului”, apărută în anul  2011 la Editura Universul Juridic. Lucrare apreciată în cercurile de specialitate mai ales pentru că ,,oferă importante valențe aplicative în sensul cunoașterii și înțelegerii corecte a unor «subtile» mecanisme instituționale, pe cât de importante în planul relațiilor politice ori juridice dintre state, ori dintre acestea și Consiliul Europei, pe atât de puțin cunoscute unui cerc mai larg de practicieni sau de persoane interesate” (prof. univ. dr. Raluca Miga-Beșteliu)

Am menționat în mod expres această apreciere și pentru că în ea am întâlnit expresia ,,cerc mai larg de practicieni și de persoane interesate”. Cerc de practicieni și de persoane interesate în care realitatea faptelor mă obligă să îl includ, în mod special, pe președintele Klaus Iohannis. Domnia sa fiind cel care, în anul 2019, atunci când primul ministru în exercițiu, Viorica Dăncilă, l-a propus pe Titus Corlățean ca vicepremier pentru implementarea parteneriatelor strategice, a respins în mod categoric ideea, pe motiv că acesta ,,a gestionat în mod defectuos activități în domeniul său de competență, ceea ce a avut ca efect împiedicarea exercitării de către cetățeni români din străinătate a dreptului de vot”. Motiv pentru care l-a și acuzat pe Titus Corlățean că este ,,artizanul catastrofei de la alegerile din 2014”. Asta după ce, cu câteva zile mai înainte, decretase cu de la sine putere că ,,nu va fi (Titus Corlățean n.n.) ministru la nimic”.

Mă refeream, după cum sunt convins că ați înțeles, la harababura, altminteri bine regizată, de la anumite secții de votare de peste hotare. Situație de care, însă, nu Ministerul de Externe, și în primul rând titularul acestui portofoliu, erau principalii vinovați. Ce a urmat, se cunoaște: Titus Corlățean și-a dat demisia, în semn de protest față de înscenare, dar a continuat să lupte, cu armele diplomației, firește, pentru apărarea drepturilor omului și, în mod deosebit, în solidar cu cauza unor conaționali aflați peste graniță. Este vorba, mai întâi, despre cazul familiei Botnariuc din Norvegia, pe care serviciulBarneverent a despărțit-o în mod abuziv de cei cinci copii ai săi. Caz dramatic și revoltător în rezolvarea căruia senatorul Titus Corlățean s-a implicat, împreună cu deputatul Ben Oni Ardelean, așa încât, într-un final, părinții și-au recăpătat copii.

Din păcate, nu la același final fericit s-a putut ajunge, deocamdată, și în cazul familiei Furdui, din Germania. Familie de români căreia autoritățile statului i-au luat, tot în mod abuziv, cei șapte copii cu vârste între un an și jumătate și șaisprezece ani, în ajutorul cărora a venit, ca și în cazul familiei Botnariu, senatorul Titus Corlățean, alături de deputatul Ben Oni Ardelean. Ale cărui demersuri, conjugate cu cele ale Ministerului român de Externe, au rămas, și până acum, fără răspuns. Deși, după cum a remarcat într-o recentă intervenție publică tot senatorul Titus Corlățean, de data asta și mai ales având în vedere relațiile deosebit de strânse pe care le are cu autoritățile de la Berlin președintele Klaus Iohannis, ar fi putut ca, printr-un simplu telefon, să urgenteze rezolvarea dureroasei situații a acestei familii de români. Ar fi putut să o facă, dar uite că nu a făcut-o! Și, mai rău, sunt cam zero speranțe că o va face…

Puneți, vă rog, în balanță aceste două feluri de a reacționa atunci când sunt atât de categorice semnale că drepturile omului – în cazul de față drepturile unor români aflați peste hotare – sunt grav încălcate și apoi stabiliți diferența. Nu, însă, înainte de a vă reaminti lecția de deontologie pe care președintele Klaus Iohannis a ținut-o, în mod public, atunci când a respins propunerea numirii lui Titus Corlățean în funcția de vicepremier…

Să fi avut, oare, cunoștință decidenții Adunării Parlamentare a Comisiei Europene de aceste exigențe, cu dedicație, atunci când  au decis desemnarea senatorului Titus Corlățean în funcțiile atât de importante ale acestei adevărate forțe motrice a Comisiei Europene? Îmi este greu să spun. Deși, chiar dacă ar fi avut cunoștință, important este că în aceste decizii nu au contat asemenea etichetări subiective și resentimentare, ci numai analiza, temeinic documentată și imparțială, a calităților celui care a fost învestit. Acesta este, cred, unul dintre învățămintele majore cu care trebuie să rămână mediul politic românesc din deciziile prin care Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei l-a învestit pe senatorul Titus Corlățean în înaltele funcții din structura sa instituțională.

Mediul politic și, dacă nu e cu bănat, în primul rând domnul președinte Klaus Iohannis!

Șerban  CIONOFF

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*