◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

,,Probabil că vom fi mai buni…” In memoriam Mihai Papariga

,, Probabil că vom fi mai buni, nu o să purtăm atâta ură unii împotriva altora, o să ştim să-i apreciem pe toţi cei din jurul nostru. Oriunde am merge trebuie să lăsăm loc de bună ziua, să apreciem valoarea fiecăruia dintre noi. Atunci şi Dumnezeu se va întoarce cu bine peste tot ceea ce înseamnă omenire pe pământ…”- sunt cuvintele rostite de interpretul de muzică populară român, de originea ucraineană,  Mihai Papariga, preluate dintr-un scurt interviu, care a plecat „întru odihnă veșnică”, mult prea devreme, de pe tărâmurile pământene. Știm, fiecare dintre noi, că încă de la naștere, cu fiecare secundă ne îndreptăm către „Trecerea” inevitabilă din această lume trecătoare. Despărțirile de cei dragi, de rudenii, prieteni sau cunoscuți, sunt cele mai grele pentru cei care mai rămânem, o vreme…, pe aceste meleaguri create de bunul Dumnezeu. În preajma acestor despărțiri inevitabile, prin intermediul amintirilor rememorăm cele mai frumoase clipe trăite alături de cei dragi, care „nu mai sunt printre noi…”.

Mihai Papariga s-a născut și a copilărit pe plaiurile satului Crasna Vișeului, din Maramureșul istoric. A fost un artist complex, pentru că în spectacolele sale, emisiunile televizate de folclor sau alte evenimente mondene, a dăruit iubitorilor de folclor cele mai frumoase hori interpretate în limbile română și ucraineană. Avea un respect deosebit pentru culorile tricolorului românesc, pentru mândria de a fi cetățean român de origine ucraineană. La casa din orașul Ardud a înființat un muzeu inedit. Acolo, a fost, este și va rămâne mereu arborat steagul românesc, așa după cum a fost voința și dorința regretatului horitor maramureșean Mihai Papariga. Am avut satisfacția profesională de a realiza foarte multe emisiuni, în ultimii 15 ani de viață, cu omul de omenie și artistul Mihai Papariga, care a avut mereu în suflet bucuria nemăsurată de a duce mai departe portul, cântecele și obiceiurile ucrainene strămoșești, similare cu acelea specifice locuitorilor din Maramureșul istoric. Cu modestie pot să afirm că am avut privilegiul și onoarea de a realiza o emisiune, dedicată Crăciunului ucrainean, pe stil vechi, acasă la artistul și prietenul Mihai Papariga. În mod special, Mihai împreună cu soția sa Maria au pregătit pentru această emisiune-document, care există în arhivele familie Papariga, cele douăsprezece mâncăruri tradiționale ucrainene. Colindele strămoșești, interpretate în limbile română și ucraineană, au întregit acea masă tradițională de neuitat, dăruită Crăciunului ucrainean, de pe care n-au lipsit băuturile tradiționale, țuica de prune și vinul de casă.

Pe lângă calitățile sale de horitor, artistul Mihai Papariga a fost și un gospodar desăvârșit, dar și un soț, tată și bunic iubitor, care a știut, cu tact și multă înțelepciune, să le dăruiască celor 6 copii ai săi, dar și nepoților, o educație aleasă ancorată în învățăturile creștine. De ce un bun gospodar ? Mihai Papariga a cultivat fiecare bucată de pământ din grădina casei sale din orașul Ardud, astfel încât reușea în fiecare an să aprovizioneze și familiile celor șase copii ai lui: Mihai, Ileana, Ana, Mihaela, Paula și Simona, cu: zarzavaturi, compoturi, dulcețuri, zacuscă, tocană de legume, murături asortate pentru iarnă și multe alte delicatese, preparate și conservate împreună cu mult iubita lui soție Maria…Mihai avea o cămară de alimente diversificată, care, după cum am prezentat-o într-o emisiune în urmă cu vreo patru ani, era un model de referință pentru gospodarii din orașul Ardud și de pretudindeni.

Vestea „adormirii sale” este incredibilă și nici acum nu pot să conștientizez faptul că prietenul Mihai Papariga a plecat să horească în corurile din lumea îngerilor, care se află în Împărăția lui Dumnezeu. În urmă cu câteva săptămâni, Mihai a fost prezent în emisiunea „Muzică și voie bună”, difuzată în direct la „Nord Vest Tv”, parcă pentru a ne dărui ultima dată cele mai frumoase hori din repertoriul său nemuritor. După emisiune, am discutat despre două proiecte mai vechi pe care ne-am înțeles că le vom realiza după ce primăvara va alunga frigul babei iarna cu temperaturi mai calde. Ne-am propus să realizăm o emisiune în satul său natal Crasna Vișeului, de-acolo din Maramureșul istoric, pentru a filma ulița și locurile pitorești, pline de farmecul naturii, pe unde a copilărit și-a interpretat primele hori maramureșene și ucrainene. Al doilea proiect de emisiune, pe care ni l-am propus, a fost acela de a prezenta în actualitate „Muzeul lui Mihai Papariga” din orașul Ardud. Dragă prietene, Mihai Papariga, cele două proiecte ale noastre sper să le finalizez împreună cu fiul tău, preotul Mihai Papariga, care-ți poartă cu mândrie prenumele. În acest fel, aceste două emisiuni vor rămâne peste vreme doi piloni de referință, ai personalității tale de artist autentic, plini de sensibilitatea originală a horelor, dar și consolidați de virtuțile morale indestructibile, care vor rămâne exemple vii pentru copiii și nepoții tăi neprețuiți, dar și pentru generațiile viitoare. Ne despărțim de tine, prietene Mihai Papariga, cu câteva versuri din prima strofă a neuitatei hori: „Într-o zi de primăvară, măi dorule, măi/ Zi de Paști cu soare-afară, măi dorule, măi/ În gara de la Salva, măi dorule, măi/ M-am despărțit de mândra, măi și iară, măi…”. Fie ca ziua de primăvară, în care ne-ai părăsit…dar ai rămas în amintirile familiei și ale noastre, să se transforme în primăvara reînvierii sufletului tău pe tărâmurile nevăzute ale nemuritoarei Împărății Divine.

 

Dumitru Ţimerman/UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *