◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

VICTOR CRĂCIUN – O mare pierdere a jurnalismului şi culturii româneşti

Lumea oamenilor de cultură din România a rămas mai săracă prin plecarea spre alte dimensiuni, la 30 august, 2018, a lui Victor Crăciun.

Victor Crăciun s-a născut la Chişinău, Basarabia, la 16 iulie 1934. A fost fiul lui Iordache Crăciun, licenţiat în studii administrative, şi al Paraschivei (născută Danciu), învăţătoare şi profesoară.
După şcoala primară făcută la Durleşti, în Basarabia (1941-1943), la Arad şi Aradul Nou (1943-1945), după studiile liceale de la Liceul „Moise Nicoară” (1945-1948), cele normaliene la Şcoala Nor­mală din Arad (1948-1950) şi la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1950-1952), va absolvi Facultatea de Istorie-Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1956), unde şi lucrează ca bibliotecar (1953-1956) şi unde va fi asistent, lector şi conferenţiar la Catedra de istoria şi teoria literaturii române.

Se mută la Bucureşti şi funcţionează ca redactor, şef de secţie, secretar general de redacţie la Redacţia culturală din Radiodifuziunea Română (1964-1969), director adjunct de programe la Televiziunea Română (1972-1977), redactor la Teatrul Radiofonic (1977-1985), din nou redactor la Radiodifuziune (din 1985), director al Editurii pentru Turism (1991).  A obţinut doctoratul în filologie cu teza O istorie a literaturii române la microfon (1973).

A fost iniţiatorul evenimentului ˝Podul de flori˝de peste Prut care a deschis, pentru o vreme, graniţa celor două state româneşti. A fost preşedintele Ligii Culturale Române. A iniţiat şi organizat peste 20 de ediţii ale Congresului Spiritualităţii Româneşti, la care au participat peste 6 000 de reprezentaţi din 45 de ţări ale lumii, a organizat, în 15 ţări, structuri proprii, departamente, sucursale sau filiale cu importante activităţi proprii în scopul păstrării şi dezvoltării limbii române, a credinţei, obiceiurilor, tradiţiilor, istoriei vieţii sociale şi culturale.

Prin cărţile Manuscrise şi voci (1977), Confesiuni sonore (1980) şi Scena undelor (1980), Crăciun scoate la lumină din arhiva Radiodifuziunii Române, mai ales din fonoteca ei de aur, pa­gini literare inedite, „unele de o importanţă capitală, totdeauna interesante” (Alexandru Piru). În Manuscrise şi voci editează opiniile multor scriitori şi oameni de cultură despre menirea cultural-educativă a radioului, despre rolul lui civilizator.

În Con­fesiuni sonore, care se doreşte „o istorie a literaturii române la microfon”, evocă sistematic prezenţa pe calea undelor a litera­turii române, de la cea veche până la cea din deceniul al optulea, accentul principal fiind pus pe popularizarea acesteia (prin recitaluri şi lecturi făcute de actori, prin dramatizări), pe conferinţele şi lecturile unor scriitori însemnaţi (cu deosebire Nicolae Iorga, apreciat ca decanul conferenţiarilor la radio, şi Tudor Arghezi, colaborator statornic), pe scriitorii care au fost nu doar colaboratori, ci şi îndrumători ai radioului (Liviu Rebreanu, Vasile Voiculescu, V.I. Popa, Horia Furtună, Emanoil Bucuţa). În fine, în Scena undelor, Crăciun relevă contribuţia oamenilor de teatru, a scenariştilor şi conferenţiarilor, a animatorilor şi realizatorilor de emisiuni la evoluţia teatrului la microfon.

Preocuparea constantă a lui Victor Crăciun pentru Eminescu s-a finalizat în albumul Mihai Eminescu – un veac de nemurire (I-II, 1990-1991), în care, printre altele, sunt adunate imagini fotografice de pe toate meleagurile pe unde a cutreierat poetul, în ţară şi în Europa. În acelaşi spirit, Crăciun este şi autorul unor filme documentare pentru televiziune despre Emil Botta, Alexandru Rosetti, Henriette Yvonne Stahl, Mihai Beniuc, George Lesnea, Liviu Rusu, Cella Delavrancea, V.G. Paleolog, N.I. Popa, Radu Boureanu, Milita Petraşcu etc.

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România îşi exprimă marele regret la pierderea unei asemenea personalităţi a spiritului românesc.

Dumnezeu să îl odihnească în lumină şi pace!

Condoleanţe familiei îndurerate!

UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *