default-logo

Personalități notorii ai neamului românesc! Laureați ai Premiului Național!

Andrei Mudrea – un romantic al picturii!

 Medicii, şi nu numai medicii, ştiu bine că unele boli, metehne omeneşti se transmit prin ereditate, genetic sau sunt cauzate de un şir de factori sociali. Şi oamenii de cultură cunosc bine că şi talentul îşi are şi el rădăcinile sale, transmise prin seva părinţilor, strămoşilor, ca mai apoi să fie valorificat de către om. Atât bolile, metehnele omeneşti, cât şi talentul literar, muzical, pictural, cu alte cuvinte, tot ce ţine de artă, cultură şi literatură, trebuie să aibă şi unele condiţii prielnice pentru a se manifesta. Dar, dacă boala, microbul şi virusul caută omul slab şi lipsit de imunitate, locul „neputincios” şi potrivit, talentul hărăzit de Dumnezeu spre deosebire, are nevoie de dragoste, voinţă şi tărie de caracter. Un om cu talent mai trebuie să fie ambiţios, să se sacrifice la urma urmei de dragul frumosului cu care este înzestrat. Nimic pe lumea asta nu cade ca mana din cer fără o contribuţie personală şi o muncă asiduă. Cunosc unele persoane, care hărăzite cu unele aptitudini creative, din lipsă de caracter şi cu exagerată dragoste de sine, au căzut în mrejele leneviei, disperării şi indiferenţei fără ca să se manifeste cât de cât şi să bucure oamenii, societatea cu lucrări artistice, culturale, literare sau ştiinţifice. Aceştia adeseori dau vina pe societate, familie, greutăţi personale. Nu-i vorbă, joacă şi ele un rol important în creaţia omului, dar până la urmă totul depinde personal de fiecare în parte. Omul de creaţie este obligat să făurească, indiferent de circumstanţele care-l însoţesc. Plaiul nostru moldav are multe talente, fiindcă el însuşi este talentat, începând cu solul său fertil, pomii fructiferi, legumele şi zarzavaturile gustoase şi terminând cu oamenii oneşti şi robaci. Şi aşa cum sunt copaci între copaci şi flori între flori, aşa sunt şi oameni între oameni, talente între talente. Să ne oprim, bunăoară, la pictură. Astăzi o lume întreagă admiră pânzele artistice ale regretaţilor Mihai Grecu, Igor Vieru, GlebusSainciuc, Eleonora Romanescu şi ale altor pictori în viaţă, care făuresc şi ne bucură inimile cu creaţiile lor. Printre cei mai talentaţi, fără doar şi poate că merită pe bune să fie nominalizat distinsul Om de cultură, artistul plastic Andrei Mudrea,Maestru în Artă, Laureat al Premiului Național.Îl cunosc pe acest neobişnuit şi neconformist om de creaţie de ani şi ani de zile, căci ambii facem parte din aceeaşi generaţie şi drumurile noastre aveau să se intersecteze adeseori la multe şi diverse manifestări literar-artistice. Fără doar şi poate că-n primul rând în omul Andrei Mudrea am văzut creatorul de pictură. Şi dacă mama mea, Valentina, o viaţă întreagă a brodat, ca unele prosoape, bluziţe, feţe de pernă şi alte textile să dateze anii ’40 şi ’50 ai secolului trecut şi să le admir şi astăzi, mama lui Andrei Mudrea, Ecaterina, s-a manifestat ca o femeie brodând cu acul, ca să-i inoculeze fiului său dragostea faţă de frumosul de pe lume. Mama mea mă scula cu noaptea-n cap ca să iau sacul şi să merg în livadă de aguzi, ca să-mi jerpelesc mâinile pentru a rupe frunze de pe copaci şi să hrănesc nesăturaţii viermi de mătase, dar şi Andrei Mudrea era sculat dis-de-dimineaţă ca să aranjeze baloturile de tutun, nu mai vorbesc de culesul şi înşiratul frunzelor, amărăciunea cărora şi astăzi o mai simte în gât. Dar harul de meşteriţe în broderie şi de muncitoare harnice al măicuţelor noastre n-a trecut în zadar, căci, nouă, fiilor, ne-a fost transmisă dragostea de a munci, de a lupta cu greutăţile, ne-au format ca oameni cu voinţă şi tărie de caracter. Andrei Mudrea se mai mândreşte că i-a avut totdeauna în preajmă pe bunii lui prieteni Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Lorena Bălteanu, Nicolae Rusu, Irina Nechit şi Nicolae Guţu, cu care şi-a petrecut anii tinereţii, stând la sfat sub prăsadul de la Mitoc, şi eu mă bucur de camarazii dumnealui, care îmi sunt şi apropiaţii sufletului meu. Nu mi-a fost dat niciodată să fiu acasă la baştina distinsului pictor Andrei Mudrea ca să admir cusăturile decorative ale scumpei mame Ecaterina şi să stau lâncezit pe patul de sub prăsadul din grădină, în schimb am avut prilejul şi onoarea să mă bucur de arta picturală a marelui maestru al picturii, sculpturii, graficii şi artei-obiect. Mi-am oprit ades privirile pe pânzele pictorului, le-am admirat, căci prin ele „vorbeam” cu autorul lor. Şi aşa cum viaţa însăşi este un vis, o speranţă a omului, aşa şi creaţia lui Andrei Mudrea ne poartă în lumea visurilor şi meditaţiilor. Şi nu este întâmplător faptul că una din primele sale picturi a fost o pasăre măiastră inspirată din poveşti şi desenată chiar pe… hornul casei, fiind „remunerat” de către vizitatoarea „expoziţiei” măicuţa Ecaterina…, care l-a netezit părinteşte pe şale cu … două mături. Sunt convins că dacă Andrei Mudrea nu se afirma în pictură, avea ca un om romantic şi visător să se impună cu succes în scrierea basmelor. Dar, vorba ceea, niciodată nu-i târziu, cu atât mai mult, cu cât dumnealui a editat recent un volumaş de versuri c-un titlu semnificativ Vis. L-am citit dintr-o răsuflare, ca mai apoi să i-o spun pe şleau autorului că e poet în carte cum e poet în pictura sa, căci ce este poezia? O metaforă, o imaginaţie, un vis, o bucurie, o durere, o nostalgie, un gând transpus în versuri, lucru pe care-l face cu mare măiestrie artistul pe pânzele sale. Să afirm că Andrei Mudrea este un portretist, ar fi departe de adevăr, să-l etichetez ca un abstracţionist, impresionist, simbolist tot n-ar fi îndeajuns, căci maestrul îşi expune observaţia şi imaginaţia pe pânză în funcţie de cele văzute şi trăite. Este impunător numărul de tablouri şi pânze pictate de către Andrei Mudrea, precum este impunător şi numărul de vernisaje la care şi-a prezentat maestrul creaţia. Nu sunt puţine şi premiile de care s-a învrednicit pictorul, articolele, cărţile, broşurile şi filmele documentare, dedicate vieţii şi activităţii artistului plastic şi s-ar crea impresia că chiar aşa ar trebui să fie, că dumnealui este foarte solicitat, iar pânzele sale sunt cumpărate ca pâinea caldă, cu alte cuvinte, autorul lor trăieşte pe picior larg, dar lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel. Distinsul pictor îşi aşteaptă cumpărătorul, iar el sau că lipseşte sau că o duce de azi pe mâine şi nu-i mai arde de carte sau tablou, ca să-l procure. De stat nu mai vorbim, căci el are alte preocupări, iar problemele oamenilor de artă, cultură şi literatură de mult au trecut pe planul doi. Iată aşa, tindem spre Europa fără a pregăti o societate cultă, inteligentă şi cu demnitate, o societate culturală cu oameni cărturari, care mai are de lucru-n acest plan. Dar, bunul nostru compatriot Andrei Mudrea nu este supărăcios, el primeşte lucrurile aşa cum sunt şi se bucură de viaţa pe care i-a dat-o Dumnezeu, de familia lui dragă, de prietenii şi cunoscuţii, care-l înconjoară şi cu care-şi poate împărtăşi reuşitele. Mai mult, Andrei Mudrea mai are şi o altă calitate cu adevărat creştinească, omenească; de a face donaţii. Fiind invitat la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” al Uniunii Artiştilor Plastici undeau fost expuse peste 160 de pânze artistice şi zeci de sculpturi în metal ale pictorului Andrei Mudreacugenericul„Metamorfozele luminii”, am fost martor cândpractic toţi vorbitorii s-au pricopsit cu câte o lucrare a maestrului. Pictorul Andrei Mudrea asistat de către iubita lui soţie şi prietenă, Tatiana, împărţea în dreapta şi în stânga daruri. Pe parcursul celor şasezeci și șase de ani distinsului artist plastic i-a fost dat să guste şi din posturi de stat, şi din cele de onoare şi obşteşti. Cu o deosebită inspiraţie Andrei Mudrea a participat la elaborarea Stemei de Stat a R. Moldova. Astăzi Domnia Sa este preocupat cu pictura şi poezia, care a devenit şi mai fructuoasă. Pe lângă activitatea sa creativă Andrei Mudrea nu oboseşte să mai conducă şi Asociaţia Culturală ANDROMEDA, care are menirea să umple un gol pe care ar trebui să-l facă statul: să pregătească o societate culturală demnă de a păşi cu dreptul în Europa. Artistul Plastic Andrei Mudrea face acest lucru şi prin intermediul picturii, şi prin intermediul poeziei, şi prin activitatea sa zi de zi obştească şi creştinească.

Omule, dacă ţii greu pe suflet şi vrei să fii mai fericit, vino-n atelierul de creaţie al maestrului Andrei Mudrea, ca să priveşti cu nesaţ la pânzele dumnealui, să-i asculţi poezia sau pur şi simplu să stai la sfat c-un om înţelept, care a luat de la viaţă tot ce-i mai frumos şi care-i gata oricând şi oriunde să vorbească de bine, să facă un bine şi să-l facă şi bine!

 

Ion Cuzuioc /UZPR

 

 

 

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*