default-logo

Festivalul „Prahova iubește Basarabia”, ediția a VI-a, Ploiești, 2022

În zilele de 26 si 27 august 2022, Consiliul Județean Prahova și Centrul Județean de Cultură Prahova au organizat cea de-a VI-a ediție a Festivalului „Prahova iubește Basarabia”.
Acesta s-a desfășurat pe esplanada Palatului Culturii din Ploiești și a început sub auspiciile „Horei Unirii” care a fost jucată de participanți și spectatori, în acordurile Fanfarei „Prahova” a Consiliului Județean Prahova și a Centrului Județean de Cultură Prahova, dirijor Marian Olteanu.
Festivitatea a fost moderată de Adela Dumitru, profesor de canto la Colegiul Național de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești.
În prima zi, onoarea de a deschide spectacolul i-a revenit Orchestrei „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, dirijor Marian Dovîncă și a doua zi Fanfarei „Prahova” a Consiliului Județean și Centrului Județean de Cultură Prahova, dirijor Marian Olteanu.
Uniți de românescul grai strămoșesc, de dragostea pentru tradiții și mai ales pentru cultura populară, îmbrăcați în frumoase costume strămoșești, timp de două zile ansambluri și soliști vocali au executat dansuri populare românești și au interpretat cântece folclorice autentice, atât din Republica Moldova, cât și din România.
Au impresionat și prin originalitatea, diversitatea și frumusețea costumelor purtate.
Deși piesele componente, în linii mari, sunt aceleași: pentru femei: ie, cămașă sau poale, fotă/catrință/vâlnic, pe cap, basma/batistă/broboadă/maramă, în picioare, ciorapi de lână sau bumbac, opinci/pantofi, pentru bărbați: căciulă sau pălărie, ie/cămașă, pantaloni sau ițari, pantofi/cizme sau opinci, uneori bundiță sau vestă, chiar pelerină, costumele au diferit totuși prin modelele și cromatica lor. Indiferent că au fost vechi, moștenite de la moși și strămoși sau create recent după modele vechi, costumele au creat o impresie de naturalețe, de viață, de simplitate sau de eleganță.
Ansamblul folcloric „Doina Prahovei”, coregraf Marian Marinică, alcătuit din 40 de membri, a interpretat tablouri coregrafice din diferite regiuni ale țării: Muntenia, Moldova, Ardeal, Dobrogea.
Ansamblul „Busuioc moldovenesc”, din raionul Cimișlia, Republica Moldova, instructor Larisa Pînzari, este mixt, alcătuit din 20 de membri, cu vârste între 6 și 65 de ani, a adus pe scenă drapelul Republicii Moldova și simbolul ospitalității, al soarelui, al recunoștinței față de pământul strămoșesc, doi colaci expuși pe ștergare țesute în război. S-au remarcat și printr-un repertoriu bogat, cântecele: „Floricică ghivizie”, „Fa, Deruțo, fa”, „Dragu mi-i unde-am vinit”, „Să ne moară, mândruțo, calul” și prezentarea obiceiului păstoresc „La cupăit”.
Ansamblul „Flori de garofiță” este alcătuit din 20 de membri, copii și tineri cu vârsta între 4 și 18 ani, elevi ai Școlii Populare de Artă, Filiala Măneciu, coord. Alexandrina Cătălina Chițimia Țigău. Au interpretat cântece de pe Valea Teleajeului, din țară: „Întoarce-te, bade, în sat”, „Spune, maică, adevărat”, cât și melodia „Suflet, suflețelul meu”, creație a Cătălinei Chițimia Țigău.
Ansamblul „Învârtita dorului”, de la Glodeni, Republica Moldova, este mixt, alcătuit din 24 de membri. Au interpretat cântece din toate zonele Moldovei: „Caii la năvoială”, „Bate ciobanul în spate”, „Hai cu sârba lin și lin”, „Am pornit cu caru-n vale”, „Moșnegelul”.
Formația corală „Doina Codrului”, din raionul Strășeni, dirijor Rusian Barder, este mixtă, alcătuită din 38 de membri, medici, elevi, educatori, profesori, cu vârste între 15-75 de ani. Este foarte veche, a fost înființată în anul 1908 și cu ocazia împlinirii a 110 ani de activitate, i s-a dedicat cartea „Corul Doina Codrului din Lozova”, autori Mihai Ursu și Ion Mămăligă. În recitalul lor cântecele populare au beneficiat atât de o interpretare tradițională, cât și de una cultă.
Ansamblul „Perinița”, coregrafi soții Valerica și Ion Colează, este alcătuit din absolvenți ai Școlii Populare de Artă.
Au interpretat dansuri și au purtat costume populare specifice zonelor: Prahova, Oltenia, Moldova, Dobrogea.
Grupul vocal „Mândrele de la Ploiești”, coordonator Adela Dumitru, alcătuit numai din 8 membri, este o variantă a Ansamblului mai vechi și mai numeros, ”Coronița muntenească”, din care în anul 2020, profesorul coordonator Adela Dumitru a selectat câteva fete cu care a putut să lucreze acasă, în condițiile grele ale pandemiei. Au impresionat prin tinerețe, varietatea costumelor, florile naturale purtate în păr, patosul cu care au interpretat cântece din fondul comun, dar mai ales din repertoriul Adelei Dumitru.
Nu întâmplător li s-a spus „Drăgăicile de la Ploiești”.
Ansamblul „Dacii”, din localitatea Vălcineț, raionul Călărași, fondat în 2015 de către primarul satului Ion Sili, a interpretat cântece din folclorul autentic basarabean: „Foaie verde grâu mărunt”, „Frunză verde sălcioară”, „În Moldova m-am născut”.
Membrii Ansamblului „Ștefan Vodă”, din Căpriana, Republica Moldova, coordonator cimpoierul și starostele Tudor Ungureanu, și-au afirmat cu putere mândria de a fi urmașii dacilor și continuatorii unei vechi civilizații.
În acompaniamentul instrumentelor muzicale tradiționale, cimpoi, cobză, vioară, tulnic au interpretat cântece în care a primat sentimentul patriotic: „Dor de frați”, „Of, inima mea”, „Cu căciulile pe frunte” etc.
Interpretările oferite de ansambluri au alternat cu interpretări ale soliștilor vocali români, cât și basarabeni:
Alexandrina Cătălina Chițimia Țigău, Marioara Mușa Trăscău, Margareta Clipa, Ion Sili, Adela Dumitru, Claudia Lupu, Daniel Nicolae, Antonia Petre, Luciana Matei, Anișoara Prisăcaru, Tudor Ungureanu.
Festivalul s-a încheiat în ritmurile trepidante, moderne ale formației „Lupii lui Calancea” și tradiționale ale Surorilor „Oșoianu” din Republica Moldova.
De-a lungul întregului festival, au fost rostite gânduri de prietenie, de dragoste reciprocă „Nu numai Prahova iubește Basarabia, ci și Basarabia iubește Prahova”, de înfrățire „Suntem dacii din Carpați/Jos hotarul dintre frați!”, „Numai împreună, numai uniți putem face lucruri mari” și de recunoștință față de organizatorii festivalului. S-a cântat „La mulți ani!” pentru cele două țări surori, și, în mod deosebit, pentru Republica Moldova care pe data de 27 august, în cea de-a doua zi de festival, a sărbătorit Ziua Națională.
Ca un leit-motiv prezentatoarea Adela Dumitru a intonat versuri din cântecul „Basarabie frumoasă”.
„Prahova iubește Basarabia” s-a dovedit a fi un spectacol al unirii sufletelor de români de pe ambele maluri ale Prutului sau cum spunea Adela Dumitru „un regal al frumosului și al spiritualității românești”.
Parafrazând o afirmație a bardului Tudor Ungureanu am putea spune că Basarabia și România sunt un Vezuviu de folclor românesc autentic, păstrat din veac în veac și îmbogățit neîncetat.

Elena TRIFAN / UZPR Prahova

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*