default-logo

Spania. Nenumărate probleme 

Autobuze (aproape) autonome

            Orașul spaniol Málaga este primul din Europa care are o linie de transport în comun deservită de autobuze fără șofer (cf https://www.forbes.ro/malaga-primul-oras-european-cu-autobuze-aproape-autonome-205142, postat pe 27 februarie 2021). Inaugurat pe 20 februarie 2021, proiectul a fost finanțat de guvernul spaniol și dezvoltat de compania de transport Irizar în colaborare cu câteva universități. Autobuzele electrice fără șofer fac legătura între portul Málaga și centrul orașului, parcurgând distanța de opt kilometri de șase ori pe zi.

            „Autobuzul știe în permanență unde se află și ce este în jurul său“, spune Rafael Durban Carmona, șeful diviziei sudice a companiei de transport Avanza, un consorțiu public-privat care operează traseul pe care circulă noile vehicule autonome. Cu excepția senzorilor și a camerelor video amplasate în exterior (camere care recunosc semnele de circulație), autobuzul arată ca un mijloc de transport în comun obișnuit: are 12 metri lungime și poate transporta 60 de pasageri: vehiculul folosește inteligența artificială pentru a lua cele mai bune decizii pe baza informațiilor înregistrate pe traseu.

            În Europa mai sunt în derulare câteva proiecte de transport în comun fără pilot, dar până acum nici unul nu a fost implementat. De altfel, nici în Málaga nu putem vorbi de un autobuz 100% fără șofer, fiindcă legea rutieră spaniolă nu permite circulația vehiculelor fără conducător: așadar, deși pot funcționa complet autonom, autobuzele au totuși și un șofer. Ca să respecte legea și… pentru orice eventualitate.

            Cea mai mare secetă din ultimii 1.200 de ani

            Cunoscut oficial ca Dolmenul Guadalperal, dar supranumit Stonehenge-ul Spaniei, aceste pietre megalitice datează din anul 5000 î.Hr. (cf. Stonehenge-ul Spaniei, scos la suprafață de secetă (descopera.ro), postat pe 22 august 2022): monumentul se află complet expus într-un colț al lacului de acumulare Valdecanas, în provincia centrală Caceres, unde autoritățile spun că nivelul apei a scăzut la 28% din capacitatea lacului.

        Stonehenge-ul Spaniei a putut fi văzut doar de 4 ori de când a fost inundat locul: pietrele au fost descoperite de arheologul german Hugo Obermaier în 1926, dar zona a fost inundată în 1963, în cadrul unui proiect de dezvoltare rurală, sub dictatura lui Francisco Franco; de atunci, ansamblul a devenit complet vizibil doar de patru ori. Rămășițele umane găsite în multe astfel de monumente sau în apropierea acestora au condus la o teorie adesea citată conform căreia acestea sunt morminte. Asociațiile locale de istorie și turism au susținut mutarea pietrelor Guadalperal într-un muzeu sau în altă parte pe uscat.

            „Nu a mai fost suficientă ploaie din primăvară… Nu există apă pentru animale și trebuie să o transportăm”, a spus un fermier. Un altul a spus că recolta lui de ardei gras a fost devastată. Schimbările climatice au făcut ca peninsula Iberică să atingă cel mai înalt grad de uscare din ultimii 1.200 de ani, iar ploile de iarnă sunt de așteptat să scadă în continuare, potrivit unui studiu din Nature Geoscience.

            Datoria publică

                Banca Spaniei a anunţat că, la finalul celui de-al treilea trimestru din 2020, datoria publică a țării era de 1.310 miliarde euro, echivalentul a 114,1% din PIB, un nivel record ce nu a mai fost atins vreodată (vezi site-ul https://www.forbes.ro/banca-spaniei-ajuns-la-o-datorie-publica-de-13-trilioane-de-euro-sau-114-din-pib, postat pe 12 decembrie 2020).

            Cea mai mare parte a datoriei, peste 1.177 miliarde euro (102,7% din PIB), corespunde administraţiei centrale, 301,722 miliarde (26,3% din PIB) comunităţilor autonome, 23,744 miliarde euro (2,1% din PIB) corporaţiilor locale şi 74,855 miliarde (6,5% din PIB) administraţiilor pentru Securitate Socială. Suma excede totalul pentru că cea mai mare parte a datoriei comunităţilor autonome este contabilizată şi la statul spaniol, principalul creditor.

            Grațierea liderilor separatiști

                Pe 22 iunie 2021, prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, a anunțat că guvernul său îi grațiază pe cei nouă lideri catalani închiși după referendumul din 2017 pentru independența Cataloniei, spunând că ”reconcilierea” este o chestiune de interes public (Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/spania-gratiere-liderii-separatisti-incarcerati-dupa-referendumul-din-catalonia.html, postat pe 22 iunie 2021); cei nouă lideri catalani au fost eliberați condiționat și păstrează interdicția de a deține funcții publice, a precizat premierul într-o intervenție televizată.

            Politicienii catalani au fost condamnați în 2019 cu pedepse cuprinse între nouă și 13 ani pentru infracțiuni de sediție și utilizare abuzivă a fondurilor publice, comise în organizarea unui referendum privind independența Cataloniei, referendum pe care autoritățile de la Madrid l-au interzis, dar care a condus la o declarație de independență unilaterală.

            Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea spaniolilor s-au opus grațierii, însă premierul Pedro Sanchez a afirmat că decizia este un gest de bunăvoință, un prim pas către rezolvarea unui ”conflict politic intern amar”. După evenimentele din 2019, guvernul regional a încercat din nou să organizeze un nou referendum de independență, dar nu a reușit. Unul dintre cei condamnați, Raul Romeva, care a primit o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru rolul asumat de ministru de Externe al Cataloniei, a declarat că regiunea își va continua lupta pentru autodeterminare. Partidele conservatoare de opoziție din Madrid au declarat că vor contesta grațierile în instanțe. Sute de separatiști au protestat luni la Barcelona, ​​cerând organizarea unui nou referendum privind independența regiunii.

            Pandemia Covid-19

          Gestionarea pandemiei ca gripă

            Spania a fost prima țară în care a început al cincilea val al pandemiei, chiar înainte de sărbătorile din iarna lui 2021 (vezi site-ul Prima țară în care începe valul șase. Incidența cumulată este triplă față de anul trecut (alephnews.ro), postat și vizitat pe 18 decembrie 2021). Incidența îmbolnăvirilor cu Omicron a fost triplă față de aceeași perioadă a anului 2020. Spania a intrat în categoria de risc foarte ridicat de transmitere a coronavirusului, varianta Omicron, pe 17 decembrie 2021. Incidența cumulată, 511 cazuri la 100.000 de locuitori, nu a fost singurul indicator care a continuat să crească; pacienții Covid au ocupat 14% din paturile de terapie intensivă, foarte aproape de nivelul de risc ridicat pentru această variabilă.

                Pe 11 ianuarie 2022, Guvernul spaniol condus de socialistul Pedro Sánchez a anunțat că lucrează de mai multe luni la un plan de gestionare a pandemiei de Covid-19 similar abordării unei epidemii obișnuite de gripă (vezi site-ul Abordare în premieră: Spania pregătește propunerea ca pandemia Covid să fie gestionată ca una de gripă (cursdeguvernare.ro), postat pe 11 ianuarie 2022 ). Surse oficiale au declarat pentru El País că premierul Pedro Sánchez încearcă să impună o dezbatere în acest sens și la nivelul UE. Discuția are loc în contextul în care tulpina Omicron a SARS-CoV-2, care este mai puțin agresivă decât variantele anterioare ale noului coronavirus, a devenit predominantă în majoritatea statelor UE, iar guvernele au la îndemână vaccinuri și, mai nou, medicamente dedicate acestei boli. Concret, schimbarea abordării ar însemna relaxarea sistemul de supraveghere atentă a contactelor și bazarea pe estimări ale răspândirii bolii în funcție de datele culese de experții în sănătate publică: premierul Sánchez a confirmat existența planului, afirmând că guvernul său lucrează „de mai multe săptămâni” la acesta. „Este o dezbatere pe care încercăm să o deschidem și la nivelul UE.

            Ministrul sănătății, Carolina Darias, a adus în discuție subiectul cu mai mulți miniștri ai sănătății din Europa”, a adăugat Sánchez. Dezbaterea este necesară întrucât, datorită științei și cercetărilor acum avem „răspunsul pentru a ne proteja și a reduce infecțiile în rândul populației pe cât putem”, a declarat premierul spaniol. Unul dintre argumente este reducerea semnificativă a ratei mortalității pacienților spitalizați cu coronavirus, în contextul unei rate ridicate de vaccinare și al apariției primelor tratamente pentru bolnavii Covid-19: rata din valul 5 este de 1%, comparativ cu 13% în timpul primului val al pandemiei.

            Rata de vaccinare este în Spania de peste 80% din populație, cu ambele doze. Pentru a reacționa mai bine în valul epidemic dominat de omicron, Spania a reglementat prețul testelor antigen și a achiziționat a 344.000 de pastile Covid-19 produse de Pfizer.

            Scandalul vaccinărilor fictive

                Poliția spaniolă a desfășurat o anchetă de anvergură – cu nume de cod Operațiunea „Jenner” – care a scos la iveală o vastă rețea de celebrități, vedete, sportivi și personaje suspuse care au plătit bani grei pentru ca numele lor să fie înscrise în mod fraudulos în Registrul Național de Imunizare, deși nu s-au vaccinat! (cf site-ul SCANDAL URIAȘ ÎN SPANIA: 2200 de personalități, între care președintele gigantului farmaceutic european PharmaMar, sportivi, cântăreți, actori, medici și infractori și-au procurat CERTIFICATE DE VACCINARE FALSE | ActiveNews, postat pe 31 mai 2022). La nivel european, investigația a fost denumită Operațiunea „Jenner”, după Edward Jenner, care a dezvoltat primul vaccin și este considerat unul din întemeietorii imunologiei: în cadrul operațiunii Jenner, șapte persoane au fost arestate la Barcelona și Madrid la sfârșitul lunii ianuarie 2022. Peste 2.200 de persoane și personalități au fost implicate în fraudă, fiind colectate mai multe probe înainte ca multe dintre acestea să ajungă în fața instanței, Unul dintre cei acuzați este președintele PharmaMar – una dintre cele mai mari companii farmaceutice din Spania – José María Fernández Sousa-Faro, în vârstă de 76 de ani, care a fost inclus în listele de imunizați cu a treia doză și așa a fost descoperită frauda. Președintele PharmaMar are o experiență de peste 35 de ani în industria farmaceutică la ICI-Farma, Antibiotics, Zeltia și PharmaMar. A fost membru al consiliilor de administrație ale Antibióticos, Penibérica, Biolys, ICI-Farma, Pescanova, Transfesa, Cooper-Zeltia, ICI-Zeltia și Banco Guipuzcoano, potrivit site-ului companiei. În 2021 a obținut profituri de 92,82 milioane de euro, iar în primul trimestru din 2022 an a câștigat 22 de milioane de euro, conform datelor furnizate de companie.

            Capul rețelei de vaccinări fictive era un asistent medical de la Spitalul Universitar La Paz, acuzat că a încasat peste 200.000 de euro pentru a înregistra în mod fraudulos 2.200 de persoane ca fiind vaccinate în Registrul Național Covid-19. Printre alte celebritățile care au refuzat serul salvator Pfizer, Moderna sau Janssen se numără: Trinitario Casanova – unul dintre cei mai bogați oameni din Spania, Kidd Keo – cântăreț de rap în engleză și spaniolă, Anier – cântăreț de rap, Jarfaiter – cântăreț de rap, Veronica Echegui – actriță, fundașul de fotbal Bruno Gonzalez Cabrera, Fabio Díez Steinaker – fost olimpic la volei pe plajă, vicecampion european, José Luis Zapater, alias Titín – fost boxer cu peste o mie de meciuri la activ și Camilo Esquivel – medic de prestigiu în Spania.

            Potrivit Poliției, care anchetează cele 2.200 de certificate de vaccinare Covid-19 false, taxa depindea de poziția socială: cu cât erai mai important, cu atât prețul era mai mare. Presa spaniolă a dezvăluit din februarie 2022 că actrița Verónica Echegui, a fost investigată pentru că a cumpărat un certificat de vaccinare Covid fals de la o rețea ale cărei operațiuni frauduloase au început în septembrie 2021 și au rămas active până în ianuarie 2022. Escrocheria a fost descoperită de un polițist pe „dark web”. Rețeaua specializată s-a infiltrat în Sistemul Național de Sănătate din Spania și se folosea de un asistent medical „din interior”. Împreună cu un complice introduceau datele în Sistemul Național de Sănătate spaniol pentru a se permite emiterea de certificatede vaccinare pentru persoane care nu au primit un vaccin real.

            Complotul descoperit în cadrul Operațiunii Jenner avea două tarife diferite: a) VIP-urile sau clienții de lux, cum ar fi un om de afaceri, un pilot de avion și diverse personaje din lumea divertismentului, plăteau o mie de euro pentru a obține un Certificat de vaccinare și un Pașaport Covid; b) alți clienți au plătit un tarif mult mai accesibil, aproximativ 250 de euro/persoană, pentru a fi incluși în registrul de vaccinare. Din acest grup fac parte un jefuitor de bijuterii madrilen, cunoscut pentru metoda sa de a intra cu mașina în vitrine, un alt bărbat cu antecedente de omucidere, o infractoare botezată „Regina Coca”, o femeie cunoscută sub numele de „Țâțele” aflată în stare de libertate condiționată în așteptarea procesului pentru trafic de droguri și spălare de bani. Acest tarif mai ieftin ar fi, potrivit unor surse din anchetă, cel pe care l-ar fi plătit și cântărețul de rap Omar Montes, aflat în SUA și așteptat de autorități în Spania pentru a fi anchetat.

            După cum au confirmat surse din poliție, profesorul Fernández-Sousa este acuzat că a aranjat să fie injectat cu o soluție salină în loc de „vaccin” Covid și a plătit mii de dolari pentru ca numele său să fie adăugat în registrul de imunizare din Spania.

Vaccinarea împotriva variolei maimuței

                Aproximativ 200 de doze de vaccin Imvanex de la Bavarian Nordic au ajuns în Spania, iar guvernul așteaptă să cumpere mai multe în cadrul unui program de achiziție de vaccinuri al UE (vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/20091152-o-tara-din-europa-incepe-vaccinarea-contactilor-apropiati-impotriva-variolei-maimutei, postat pe 13 iunie 2022). De la 15 iunie 2022, Spania a început să vaccineze contactele apropiate ale cazurilor confirmate cu variola maimuței, după ce peste 242 de persoane au fost testate pozitiv pentru acest virus începând cu 19 mai 2022, a anunțat Ministerul Sănătății.

Din cauza stocului redus de vaccinuri, doar cei care au fost în contact apropiat sau care prezintă un risc mare de îmbolnăvire gravă pot fi vaccinați, a adăugat Ministerul Sănătății.

            Plecarea în exil a fostului rege

                Încurcat în propriile afaceri, fostul rege Juan Carlos a anunțat pe 3 august 2020, că pleacă Spania pentru a-și cruța fiul, actualul suveran Felipe VI, umilit de scandalurile repetate la care a fost supus (cf. Isabelle Piquer, Poursuivi par les affaires, Juan Carlos choisit l’exil L’ancien souverain, cible d’une enquête pour corruption, a annoncé qu’il quittait l’Espagne, în Le Monde, 5 august 2020, p. 5): ”Ghidat de convingerea de a oferi cel mai bun serviciu spaniolilor, instituțiilor lor și ție ca rege, te informez despre decizia mea îngândurată de a pleca în acest moment din Spania”, a scris fostul suveran, citat într-un comunicat de presă al Casei Regale. Decizia a fost luată ca urmare a ”consecințelor publice ale unor evenimente trecute din viața mea privată”, a adăugat el.

            În iunie 2020, Curtea Supremă a Spaniei a deschis o anchetă asupra lui Juan Carlos pentru a determina dacă fostul rege putea fi subiectul investigațiilor într-un caz suspect de corupție la atribuirea unui contract de achiziționare a unui tren de mare viteză din Spania, de către Arabia Saudită. În urma unei lungi serii de dezvăluiri care a pătat omoarea și așa șifonată a fostului rege. Destinația fostului monarh nu a fost anunțată, iar acesta a plecat singur – soția lui, foarte populară, Regina Sofia, s-a stabilit târziu în iulie 2020, ca în fiecare vară, în Reședința Marivent, din Palma din Mallorca (Insulele Baleare), unde Felipe al VI-lea ar trebui să i se alăture în weekend-uri, cu soția sa, Regina Letizia și cele două fiice ale lor, Léonor și Sofia.

            Plecarea lui Juan Carlos nu pune capăt contractului ilegal: fostul monarh a dorit să anunțe, prin avocatul său, Javier Sanchez Junco Mans, că „a rămas la dispoziția” Justiției”. Suveranul și-a pierdut imunitatea total când a abdicat în favoarea a fiului său. Juan Carlos a fost mult Timp, la rândul lui, o figură foarte populară în Spania, cu următorul trecut: în aprilie 2012, în Timp ce Spaniolii sufereau din cauza marii recesiuni 2008-2014, au aflat că regele lor și-a rupt șoldul în Timpul unui safari de lux în Botswana, plătit de un om de afaceri saudit, unde regele a fost văzut cu amanta sa, o femeie de afaceri germană, Corinna Larsen, mai mult cunoscută sub numele fostului ei soț – un prinț german – Corinna zu SaynWittgenstein.

            Telenovela este departe de a se termina. Pe 8 septembrie 2020, Corinna Larsen a fost audiată de instanțele spaniole ca parte a anchetei împotriva unui fost polițist corupt, comisarul José Manuel Villarejo, căruia îi spusese, în 2015, despre „darul” saudiților, de 65 de milioane de dolari care i-a fost făcut lui Juan Carlos în 2012, când era rege. Fostul suveran a anunțat în iunie 2019, că se retrage din viața publică; doar la sfârșitul lunii ianuarie 2020, Juan Carlos a mai fost văzut la înmormântarea surorii sale, infanta Pilar.

            Părăsirea Spaniei este un gest deosebit de simbolic pentru un rege născut în exil – la Roma, în 1938, de unde tatăl său, Jean de Bourbon, a plecat apoi pentru a trăi în Portugalia și al cărui bunic, Alfonso al XIII-lea, a trebuit să părăsească Spania după proclamarea Republicii Spaniole în 1931. Fostul suveran își păstrează titlul de rege și încă face parte oficial din familia regală. În 2015, Felipe al VI-lea a fost mai sever cu sora sa, infanta Cristina, când soțul ei, Iñaki Urdangarin, a fost, de asemenea, implicat în afaceri de corupţie; Felipe al VI-lea i-a retras sorei sale titlul de ducesă de Palma.

            Recesiune economică profundă

                Pandemia de coronavirus a lovit puternic în economia Spaniei care a raportat un declin istoric pe primele 9 luni din 2020 (Vezi site-ul https://www.forbes.ro/spania-recesiunea-profunda-anuleaza-sase-ani-de-crestere-economica, postat pe 1 august 2020). Potrivit Institutului Național de Statistică (INE), reculul economiei Spaniei de cca 20% a anulat toată redresarea de după criza financiară din 2008.

            Din 15 martie 2020, autorităţile de la Madrid au introdus unele dintre cele mai dure măsuri de izolare din Europa pentru a stopa răspândirea pandemiei; ca urmare, consumul privat a fost unul dintre principalii factori care au afectat evoluţia economiei în perioada aprilie-septembrie 2020, alături de exporturi.

            În ritm anual, PIB-ul Spaniei a scăzut cu 22,1%, în trimestrul doi din 2020. A patra economia a zonei euro înregistrase până în primul trimestru din 2020, 24 de trimestre (6 ani, începând din 2014) de creştere consecutivă şi începuse să se redreseze deplin după criza financiară din 2008. Autoritățile de la Madrid se așteaptă ca economia spaniolă să scadă cu 11% în 2020, în vreme ce FMI estimează contracția la aproape 13%.

            În ceea ce privește rata şomajului în Spania, aceasta a urcat la 15,33% în trimestrul doi din 2020, cel mai ridicat nivel din 2018, pe fondul efectelor pandemiei şi a reducerii numărului de turişti, arată datele publicate de Ministerul Muncii.

          Săptămâna de lucru de 4 zile

                Spania ar putea deveni una dintre primele țări din lume care va lansa săptămâna de lucru de patru zile după ce guvernul a fost de acord cu un proiect pilot ce va fi testat de companiile interesate de această idee (cf. site-ul https://www.forbes.ro/spania-lanseaza-saptamana-de-lucru-de-patru-zile-207264, postat și vizitat pe 16 martie 2021). La începutul lui 2021, partidul spaniol de stânga Más País a anunțat că guvernul a acceptat propunerea sa de a testa ideea: „Cu săptămâna de lucru de patru zile (32 de ore), ne lansăm într-o dezbatere reală a vremurilor noastre: este o idee al cărei Timp a sosit”, a declarat Iñigo Errejón, membru al partidului Más País, pe Twitter. Ideea a câștigat constant teren la nivel global, fiind salutată de susținătorii săi ca un mijloc de a crește productivitatea, de a îmbunătăți sănătatea mintală a lucrătorilor și de a lupta împotriva schimbărilor climatice. De asemenea, propunerea a căpătat o nouă semnificație pe măsură ce pandemia a accentuat problemele legate de bunăstare, epuizare și echilibrul dintre viața socială și cea profesională.

            În Spania, o grevă de 44 de zile la Barcelona, desfășurată în anul 1919, a dus la adoptarea zilei de lucru de opt ore, Spania fiind printre primele țări din Europa de Vest cu o astfel de opțiune… Astăzi, ”Spania este una dintre țările în care angajații lucrează mai multe ore decât media europeană, dar nu suntem printre cele mai productive țări: susțin că a lucra mai multe ore nu înseamnă a lucra mai bine”, a mai spus Errejón.

            Proiectul pilot se va desfășura în perioada 2020-2022, fiind în valoare de 50 de milioane de euro, ceea ce le permite companiilor să testeze orele reduse cu un risc minim. Costurile unei companii pentru săptămâna de lucru de patru zile ar putea fi acoperite în totalitate în primul an, 50% în al doilea an și 33% în al treilea an. Participă 200 de companii, cu un total de până la maximum 6.000 de angajați. Franța a început să plafoneze săptămâna de lucru la 35 de ore încă din 1998. Software Delsol, o companie din sudul Spaniei, a devenit în 2020 prima din țară care a implementat o săptămână de lucru de patru zile; acolo s-a înregistrat o reducere a absenteismului, productivitatea muncii a crescut și lucrătorii au spus că sunt mai fericiți.

          Schema de protecție a muncii – extindere

                Autoritățile spaniole au decis să ia în considerare extinderea schemei naționale de protecție a muncii până  în 2021 (cf site-ul https://www.forbes.ro/spania-schema-de-protectie-muncii-extinsa-pana-anul-viitor-182974, postat pe 15 septembrie 2020) : “Data rămâne deschisă, dar 31 decembrie 2020 nu va fi probabil cea mai adecvată şi va trebui să o extindem puţin”, a declarat ministrul Muncii, Yolanda Diaz, într-un interviu acordat televiziunii spaniole.

            Potrivit ministrului Muncii, extinderea ar putea fi mai lungă pentru anumite sectoare: un exemplu în acest sens este turismul care va beneficia de schemă atât Timp cât va fi necesar, au specificat autoritățile spaniole.

            Guvernul de la Madrid a anunţat că va aloca 2,5 miliarde de euro pentru sprijinirea turismului, extinzând eforturile de protejare a sectoarelor cheie ale economiei. Spania este a doua cea mai vizitată ţară din lume, după Franţa, iar turismul este crucial pentru economie, contribuind cu aproximativ 12% la Produsul Intern Brut. Conform datelor oferite de ministerul Muncii, rata şomajului în Spania a urcat la 15,33% în trimestrul doi din 2020, cel mai ridicat nivel din anii 2019-2020.

          Schema venitului minim garantat – 1 milion de aplicanți

                Principala măsură de combatere a sărăciei lansată de Spania, schema venitului minim garantat, a atras un volum record de cereri şi a înregistrat întârzieri la plată de luni de zile (vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/spania-peste-1-milion-de-aplicanti-la-schema-venitului-minim-garantat.html, postat pe 21 octombrie 2020). Autorităţile de la Madrid au primit peste un milion de cereri de la introducerea schemei, în iunie 2020: datorită numărului mare de cereri primite, doar jumătate au fost procesate până acum. În ceea ce privește plățile efective, doar 136.000 de gospodării urmează să primească acest sprijin în zilele următoare, potrivit datelor oficiale; numărul cererilor depuse depășește cu mult așteptările guvernului, care estima că aproximativ 850.000 de gospodării se vor califica pentru a primi venitul minim garantat. Măsura venitului minim garantat a fost concepută pentru a-i ajuta pe cei 2,3 milioane de spanioli săraci, asigurând un  minim la nivel de gospodărie, cuprins între 461 și 1.015 euro.

            Administrarea schemei este complexă, având în vedere că aceasta are 14 trepte, în funcție de numărul de adulți și de copii din fiecare gospodărie. Măsura, care face parte din programul de guvernare al executivului de stânga, a fost accelerată de declanșarea pandemiei, care a afectat puternic Spania.

            Numai cunoscând faptele de mai sus, putem conchide, că experimentul venitului minim garantat a eșuat și în Spania, aidoma venitului minim exeprimentat timp de doi ani și de Finlanda (2017-2018).

            Șueta în fața porții – în Patrimoniul Cutural al Umanității, gestionat de UNESCO

            Conversațiile față în față sunt pe cale de dispariție, existența fiindu-le amenințată de socializarea virtuală și de televizor (vezi site-ul https://www.forbes.ro/un-sat-din-spania-vrea-sa-introduca-sueta-din-fata-portii-patrimoniul-unesco-225820, postat pe 8 august 2021): este motivul pentru care primarul unei mici localități din Spania a solicitat introducerea „șuetei de seară” în Patrimoniul Cultural al Umanității. La prima vedere, intenția d-lui José Carlos Sánchez, primarul localității Algar, pare superficială și ar fi chiar amuzantă dacă nu ar evidenția o realitate tristă: obiceiul de a purta o conversație față în față, nemijlocită de un dispozitiv electronic de orice fel, este pe cale de dispariție nu doar în Spania, ci în întreaga lume. Faptul că în fiecare seară, după apus, localnicii dintr-un sat pitoresc cu 1.400 de suflete din provincia spaniolă Cádiz, își scot scaunele pe terasă, în fața casei sau în fața porții și stau de vorbă, nu este un obicei specific Spaniei, ci unul întâlnit în comunitățile rurale din toată lumea – inclusiv în România, mai ales în zilele de sărbătoare.

            Primarul Sánchez a depus o cerere la UNESCO pentru ca ”charlas al fresco” (discuțiile în aer liber) să intre în catalogul Patrimoniului Cultural Imaterial, la fel cum au fost incluse prepararea pizzei napolitane (Italia), cultura saunei din Finlanda sau un concurs de tuns gazonul, popular în Bosnia și Herțegovina.

            „Este modul nostru de a socializa, este vorba despre discuții față în față, opusul a ceea ce înseamnă social media”, spune primarul care, pe lângă beneficiile psihologice ale conversației, le identifică și pe cele sustenabile: faptul că Oamenii stau afară înseamnă că economisesc curentul electric pe care altfel l-ar consuma un aparat de aer condiționat care funcționează sau un televizor.

            Nevinovata conversație din pragul casei are inamici redutabili: pe de o parte, socializarea virtuală și televizorul, pe de alta, izolarea care a venit odată cu pandemia și, cel mai recent, schimbările climatice: temperaturile care, în vara lui 2021 au rămas ridicate până seara târziu, i-au obligat pe vârstnici să rămână în case; nu în ultimul rând, însăși vârsta înaintată a „păstrătorilor” acestui obicei este o problemă care îl pune pe lista practicilor amenințate cu dispariția. Dacă demersul va fi validat de UNESCO, grupul de bătrâni care sporovăiesc seara pe uliță va fi poate un motiv suficient pentru ca turiștii să viziteze satul Algar. Și cine știe, poate și alte sate, inclusiv din România, unde Oamenilor încă le place să stea de vorbă în poartă sau în fața casei.

            Turismul

            Turismul internațional în Spania a înregistrat în 2020 o scădere de 80%, ajungând la 19 milioane de vizitatori, cel mai scăzut nivel după 1969, iar această tendință a continuat în primele două luni ale anului 2021, arată datele Institutului Național de Statistică – o veste proastă pentru o țară care obținea peste o zecime din produsul său intern brut din turism (cf. site-ul https://www.forbes.ro/scadere-de-peste-90-numarului-de-turisti-din-spania-210049, postat pe 6 aprilie 2021). Astfel, Spania a primit doar 284.311 turiști străini în februarie 2021, cu 34,6% mai puțin decât în ​​ianuarie 2021. Veniturile din turismul internațional au scăzut în luna februarie cu 93,3% de la un an la altul, punând în dificultate numeroase afaceri.

            Majoritatea turiștilor au venit din Franța, iar numărul acestora a scăzut în februarie 2021 cu 87,4% față de februarie 2020, ultima lună înainte de pandemie; mulți francezi, obosiți de propriul lockdown, s-au adunat peste graniță pentru a se bucura de baruri și restaurante deschise în zone precum Madrid. Pe locul doi în clasamentul turiștilor în Spania sunt germanii care au început să se întoarcă în Mallorca. Potrivit unei analize Funcas, contribuția sectorului turistic la economia Spaniei a scăzut considerabil, ajungând la 4% echivalent în PIB în 2020, de la aproximativ 12% în 2019…

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*