◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Când medicii redescoperă roata și focul !

Acum aproape două săptămâni scriam și publicam un studiu despre modul în care au apărut, s-au manifestat dar mai ales au fost combătute epidemiile în țara noastră.

           În acest studiu aminteam despre fumigație și rolul fumatului în combaterea molimelor ucigătoare !

Citesc astăzi o știre care a făcut înconjurul globului:

”Prestigiosul specialist al Institutului Pasteur, profesorul Jean-Pierre Changeux a uimit lumea medicală, afirmând că nicotina ar putea avea efect protector împotriva Covid-19, conform unui studiu recent publicat de o echipă de cercetători din Franța.

 Spitalul La Pitie-Salpetriere din Paris a efectuat deja teste preventive și terapeutice cu plasturi de nicotină, infirmând astfel credința populară care-i dădea victime sigure pe fumători.

Conform francezilor, din totalul pacienților spitalizați cu Covid-19, doar o mică parte sunt fumători (doar 5% din 350  de persoane).

Explicația științifică ar fi următoarea: „Ipoteza este că, prin legarea la receptorul celular utilizat de  coronavirus  nicotina îl împiedică sau îl reţine să se ataşeze de acesta şi, prin urmare, să pătrundă în celule şi să se răspândească în organism”.

Receptorul nicotinic al acetilcolinei ar explica și de ce oamenii rămân fără miros și gust după ce se îmbolnăvesc cu Covid-19.

În următoarea etapă vor fi administrați plasturi nicotinici în dozaje diferite în trei studii, în funcție de situația în care se află pacientul.”

O noutate medicală, care uimește lumea întreagă, dar dacă doctorii și cercetătorii francezi ar fi citit puțin mai multă istorie decât o fac de obicei nu le-ar fi fost greu să recunoască prioritatea altora în folosirea acestui posibil tratament.

   Acestora le   sugerez să revadă articolul publicat pe Academia Edu, referitor la Jurnalul medicului finlandez Gustav von Orraeus, descriind pandemia din Moldova, de la 1770, o lucrare pe care oricine o poate citi în original în marile biblioteci ale lumii.

Le-ar fi fost utilă, sugerându-le idei, pe care antecesorii lor le aplicau cu secole în urmă. Reamintesc finalul acelui studiu, pe care îl puteți reciti pe portalul Academia Edu:

Despre rolul profilactic al diferitelor substanțe, oțetul, fumigația, etc

 Pentru moldoveni, aproape toată paza consta în fumul sau, mai degrabă, în mirosul greu al resturilor, mai ales al gunoaielor de la vite, adică oase, coarne, piei, păr și bălegar. S-a folosit în același scop bitumul tare –Păcura  –care se găsește din belșug în Munții Carpați.

Rolul profilactic al tutunului

 ”În Moldova, toți oamenii cu o stare mai bună (căci mulțimea de rând, la fel ca și în Rusia, nu afla vreo plăcere în fumat), trăgeau într-una din lulea, iar la Moscova în vremea ciumei, obiceiul acesta s-a lățit mult la oamenii mai ridicați, și în amândouă aceste locuri, numai extrem de puțini dintre ei, în comparație cu oamenii săraci, s-au îmbolnăvit de ciumă. Medicii și chirurgii care foloseau   acest mijloc profilactic nu au încercat decât foarte rar loviturile ciumei și se vindecau mai ușor decât cei care îl respingeau.”

Tot în acest studiu aminteam de Giacomo Pylarino, medicul personal al lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, care a descoperit o metodă revoluționară de imunizare, respectiv inocularea limfei de la un bolnav care s-a însănătoșit, unei alte persoane: acesta va face o formă ușoară a bolii, dar nu va fi fatală, chiar protejând mulți copii împotriva virusului variolei, care era fatal la începutul veacului al XVIII-lea.

Așadar, medici din multe centre ale lumii revendică în prezent această prioritate medicală în însănătoșirea pacienților afectați de virusul Sar Cov.

Dacă medicii ar fi citit și aceste date despre trecutul epidemiilor, nu le-ar fi luat atâta vreme, bâjbâind în găsirea unui tratament adecvat. Le recomand, de asemenea, să recitească și însemnările unui medic român, Hâncu, din perioada pandemiei de gripă spaniolă, 1918, poate, cine știe, vor afla idei utile.

 Spor la citit, tot este astăzi ziua mondială a cititorilor, a bibliotecilor.

DAN TOMA DULCIU / UZPR/ Viena

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *