default-logo

Oare, ce ne- a învăţat pandemia coronavirus? (II)

        Pentru toţi cei care vor să ţină cont de  învăţămintele pe care am putea să le tragem din timpul acestei pandemii mondiale o pot face transmiţând câteva din constatările, trăirile şi  frământările oamenilor la anunţul că România a intrat în stare de urgenţă odată cu prevederile Ordonanţei militare nr 1 din 16 martie 2020, date de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I.
        Conform zicalei „ Ce a fost nu o să mai  fie”, tot aşa, voi încerca să tuşez câteva învăţăminte care s- au emanat în această perioadă grea  şi dificil de suportat de  oameni, determinată de pandemia  de COVID 19. Sunt, dacă vreţi, noi repere de viaţă post-coronavirus identificate prin  patru repere majore în condiţiile acestei crize sanitar- economice. În fapt, ele  ar trebui să răspundă la următoarele întrebări:
a)      Ce ne- a obligat să facem şi în ce coordonate să trăim, pentru a nu  ne fi afectată sănătatea prin contaminare?
b)      Ce  am constatat pe popria piele?
c)      Ce  schimbări planetare au apărut în această perioadă?
d)      Ce urmează să intreprindem pentru a ne fi cât de cât mai bine în viitor dacă avem în vedere că, de fapt, cu mici excepţii, ale unor ţări  cum ar fi Suedia,  care nu a luat măsuri dure de izolare socială, lumea  s- a comportat  cam la fel?

b)      Ce  am constatat pe popria piele?
1. Cât de deficitar este sistemul nostru de sănătate, nepregătit şi fără dotări pentru  această pandemiei.
2. Că ne lipsesc măşti sanitare, mănuşi şi produse  dezinfectante, iar în spitalele româneşti mai bine să nu ajungi. Sunt evident insuficiente  ventilatoarele mecanice atât de necesare în cazul unei contaminări cu coronavirus. Suntem deficitari la numărul de paturi şi secţii de tratament epidemiologic, în întreaga ţară, cu spitale insalubre.
3. Se poate trăi şi fără parcuri, hoteluri, restaurante, cafenele, baruri şi terase.
4. Poţi trăi şi fără să călătoreşti cu unul din cele trei mijloace tradiţionale de transport.
5. Se poate  face concediul  şi să-ţi petreci toate weekendurile în casă.
6. A  dispărut viaţa de noapte.
7. Am constatat că această pandemie ne- a obligat să intrăm în arest la domiciliu, fără să avem o faptă. Mă gândesc, ce simt procurorii şi judecătorii care în mod normal unii cereau şi ceilalţi dădeau ani grei de închisoare iar acum sunt nevoiţi să stea chiar ei în propriul domiciliu, într- un arest dictat de stat. Poate îşi vor modifica optica, pe viitor la  ce înseamnă o zi de arest, dar ani de închisoare în România, unde reeducarea e aproape inexistentă.
8. Nimeni, nu cunoaşte un tratament viabil care să stopeze pandemia şi cu atât mai mult nu există un vaccin antiviral, până în acest moment.
9. Numărul accidentelor rutiere şi a morţilor ca urmare a lor, au scăzut substanţial datorită traficului redus.
10. Această criză a pandemiei, din păcate, nu a unit  ci a  despărţit statele lumii, atunci când vine vorba de măsuri restrictive asupra propriei populaţii chiar dacă suntem parte a comunităţii  UE şi avem un parteneriat strategic cu SUA sau suntem membrii, cu drepturi depline în NATO. Sănătatea e mai presus de orice, acum numai numărul vindecaţilor şi limitarea la maxim a morţilor contează.
11. Sistemul informaţional este la pământ şi desigur că şi în şcoli e dezastruos, mai ales  la elevii din mediul rural. Ultimele decizii de a informatiza toţi elevii, de la sat şi oraş, ne va trimite în zona în care vom avea învăţământ online, desigur  cu condiţia să înveţe  să lucreze cu calculatorul şi cei mai mulţi dintre profesori, dar cu mii de şcoli care au toalete în fundul curţii fiecărei şcoli.
12. Au dispărut posibilităţile ca adunări mari de oameni care să-şi propună să vizioneze şi să participe la spectacole în aer liber, la filme, concerte, la partide de fotbal sau orice alt sport care ar atrage zeci de mii de oameni, precum olimpiade, campionate de diverse sporturi colective sau individuale cu public numeros.
13. Am constatat că, în plină pandemie sau putut face înmormântări, botezuri şi nunţi cu numai opt persoane şi că se poate.
14. S- a constatat că, de multe ori semnalele date de autorităţi au fost ignorate din cauza neîncrederii pe care o are populaţia în politicienii care au ca regulă una  să promită în campaniile electorale, alta să spună şi alta să facă, chiar total  opus, după ce au fost aleşi în Parlament.
15. Am înţeles că, fiecare dintre noi, ca popor ortodox-creştin, nu trebuie neapărat să ne rugăm în biserici, să participăm la slujbe, să aprindem lumânări pentru vii şi pentru morţi, în capela mortuară, o putem face şi acasă dacă credinţa este în noi şi nu cumva e doar un paleativ. Credinţa şi dragostea pentru Bunul Dumnezeu nu trebuie să o epatezi de dragul lumii.
16. Adaptându- ne noilor cerinţe statale, de a sta la domiciliu, brusc oamenii au revenit la obiceiuri de mult uitate, precum vizionarea de filme, mai noi sau mai vechi, că au descoperit „gustul” de a citi şi  unora le- a apărut  dorinţa de a se implica în arta culinară pe care o practică cu multă aplecare în propria bucătărie.
17. Lipsa de activitate ne trimite, mereu, la frigiderul cu alimente şi băutură, fără să mai ţinem cont că se pun kilogramele pe noi.
18. Cu toţi am constatat că obiectele de lux, bijuteriile, îmbrăcămintea, încălţămintea de firmă, foarte scumpe de fapt, în aceste momente nu mai au nici o valoare, importantă e pijamaua, papucii şi sănătatea personală.
19. Tuturor femeilor, mame, bunici, tinere adolescente, le- au dispărut saloanele de înfrumuseţare iar acelora  cu bani, chiar şi operaţiile de schimbare de look, precum  şi colecţiile marilor case de modă  de primăvară-vară.
20. Au scăzut infracţiunile penale din categoria spargerilor de case, furturilor din buzunare şi din magazine.

   prof.univ.dr. Florentin SCALETCHI

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.