default-logo

Revista Context 3 / mai 2020

„Context”, publicația Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Marius Mircu”, a ajuns la cel de-al treilea număr, săltând vizibil prin calitatea materialelor, diversitatea acestora, însă și prin formatul (inclusiv grafic!) pe care dorește să îl impună. Nefiind nici pe departe interesată exclusiv de informația nudă, seacă, încep să am certitudinea că publicația în discuție mizează mai degrabă pe comentarii pertinente și analize social-politice, care întâlnesc evenimentul cultural. Pe de altă parte, glisând dinspre provincie către centru, dar aducând proba actualității și calității, gruparea de la „Context”, Ştefan Radu redactor şef,  reamintește că o așezare a societății sub semnul perechii centru – periferie echivalează, în cele mai multe situații, cu o mentalitate demult perimată. Mai mult, așezându-se peste rolul unui text programatic, articolul de început al lui Cornel Cepariu retrasează rolul jurnalistului profesionist într-o societate ce devine din ce în ce mai refractară și mai străină de binomul bun-simț / personalitate. Cornel Cepariu discută implicit și despre rolul de formator al gazetarului, aflat în permanent într-un flux neîntrerupt de informații ce îi parvin de-a lungul mai multor canale, aceasta în contextul unei Românii ce se pregătește pentru realitățile pe termen lung ale Uniunii Europene (de consultat prezentarea Prof. Univ. Dr. Vasile Pușcaș, membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale ASPES). Dar până spre departe… se simte și nevoia unei noi interpretări a realităților seculare pe care povestea Bacăului le-a comprimat în propria-i devenire. Acest capitol al „recuperărilor” posibile este împlinit de materialele lui Mihai Ceucă „Pe urmele urmelor”, Adrian Jicu „Urme feminine. Bacăul Ortensiei Racoviță”, Vilică Munteanu „150 de ani de la organizarea Grădinii Publice din Bacău”. Dănuț Dudu ne reintroduce între problemele recente, social-economice, deloc prietenoase, ale unui oraș condamnat să se reinventeze – „Mic tratat de falimentare a unui oraș”. Istoricul Alin Popa surprinde „Aspecte privind contribuția comunității evreiești la dezvoltarea economică a orașului Bacău (1850-1939)”, în timp ce Dorel Bălăiță, cu prilejul a 60 de ani de la punerea în funcțiune a primei instalații din cadrul Combinatului Chimic din Borzești, așază în ramă patrimoniul industrial oneștean. Rămânând în sfera științelor, de data aceasta cu privirea-n viitor, descoperim importanța Laserului de la Măgurele – Prof. Univ. Dr. Vergilius Petruș Copaci intervievat de Petru Done. Același Petru Done realizează un amplu interviu cu Doru Dinu Glăvan, din care am tăiat pentru cititor: „Vrem să conducem spre un jurnalism care să fie apreciat de lume”. Pentru că tot suntem la capitolul inteviuri, nu trebuie ratat nici dialogul dintre Mihai Buznea și Gheorghe Bălțătescu. Gheorghe Iorga, Eugen Verman, Ștefan Mitroi, Firiță Carp completează, fericit,  revista prin contribuții eseistice – literare. Înadins, am lăsat la urmă cele două materiale ale lui Constantin Gherasim, dedicate raportului dintre spiritualitate și realitățile absurde ale zilei, dar și contra-imaginile lui VEM, probând încă și încă o dată darul de a caricaturiza, de a deforma cu inteligență prezentul. Iar toate acestea nu însumează decât în parte conținutul publicației, îi formează „contextul”.

MARIUS MANTA

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.