Marius Mircu-111 ani de la naştere

“Se stinge oare amintirea lui Marius Mircu? Imposibil!”

Astăzi, 9 iunie, a.c., se împlinesc 111 ani de la naşterea celui care a fost Marius Mircu, reporter, ziarist, memorialist, scriitor şi muzeograf român de origine evreiască, din Bacău. Evenimentul coincide fericit cu aniversarea anul acesta a 100 de ani de jurnalism profesionist în România. Important de menţionat este faptul că Filiala Bacău-Neamţ a Ziariştilor Profesionişti din România îi poartă numele (Filiala „Marius Mircu” Bacău-Neamţ a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România). Roni Căciularu, alt jurnalist şi scriitor băcăuan celebru, dar prea puţin cunoscut scria: “Se stinge oare amintirea lui Marius Mircu? Imposibil! El- scriitorul, gazetarul, istoricul, sociologul, politicianul, decanul de vârstă al Asociaţiei Scriitorilor de Limba Română din Israel, el evreul român şi românul evreu, suflet din sufletul nostru, suflet din iubirile noatre, rază de admiraţie pentru talent şi hărnicie, pentru puterea, voinţa şi izbânda lui de a ni se dărui frumos şi demn, el, marele băcăuan şi scriitor român, atât de apreciatul scriitor este aruncat la lada uitării vionovate?Nu pot crede!” (Roni Căciularu în “Cafea şi fum de ţigară”, Editura Rexlibris, Sydney, Australia, 2017, pag 7).

Marius Mircu s-a născut în data de 9 iunie 1909 la Bacău, ca fiu al lui Alter Marcus, croitor, şi al Simeliei (n. Herşcovici). Este frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu academicianul/ matematicianul Solomon Marcus. A fost absolvent al Şcolii Gimnaziale “Alexandru Ioan Cuza” din Bacău, studiile liceale absolvindu-le tot în orașul natal, Bacău.
Continuă studiile în Franța, dar devine și absolvent al Facultății de Drept a Universității București. Marius Mircu a fost preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Scriitori, Publicişti şi Artişti Evrei din România – 1938. A fost redactor sau colaborator la principalele publicatii din Bucureşti: „Vremea”, „Reporter”, „Rampa”, „Adevarul Literar si Artistic”, „Realitatea ilustrată”, „Naţiunea”, „Sănătatea”. „Ziarul Ştiintelor si al Călătoriilor”, „Ordinea”, „Universul copiiilor”, „Jurnalul Copiilor”, la publicatiile evreiesti, inclusiv “Revista Cultului Mozaic”. S-a aflat printre initiatorii Muzeului Evreiesc din Bucuresti si a fost directorul Muzeului – începând de la înfiintare, timp de cinci ani. A imigrat în Israel in 1987 şi a colaborat la toate publicaţiile din ţară, la Kol Israel, unde a prezentat un serial cu 200 de episoade dedicate istoriei presei evreieşti din România. A publicat în România şi Israel peste 40 de volume: literatură pentru copii, romane, reportaje, eseuri, schite. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de limba română. Criticul Alex. Ştefănescu îl menţionează la rându-i pe Marius Mircu la categoria mari reporteri: “Reportajul există azi, fiind scris de cineva care si-a facut ucenicia în presa românească dinainte de razboi, în emulatie cu mari reporteri ca Geo Bogza, F. Brunea-Fox sau Marius Mircu” O bibliografie parţială a operei lui Marius Mircu: 24 de ore în jurul lumii, 1932, Văzduhul ne cheamă, 1934, N-am descoperit America!, 1937, Atlantinia, 1939, Amntirile unei studente, 1940 Pogromul de la Iasi, 1944, Pogromurile din Bucovina si Dorohoi, Pogromurile din Basarabia si Transnistria, 1947, Trimis special, 1974, Dosarul Ana Pauker, 1991, Dosarul Ana Pauker, 1991, Treizeci şi sase de stâlpi ai lumii, 1994, Oameni de omenie in vremuri de neomenie, 1996, Ce s-a întâmplat cu evreii din România, 1996, 1997, trei volume. Eseuri, povestiri pentru copii, schite: Despre câţiva copii, 1942, Să emigrăm cu toţii!, 1939, Să împiedicăm războiul?, 1938, Povestea minunată a lui Shirley Temple, 1938 (cateva editii), Albumul ShirleyTemple, 1938, Ed Cartea Noastra, Bucuresti Rango, prietenul oamenilor, 1942 (sub numele de G. M. Vlădescu), Bucureşti, Povestea unui copil din zilele noastre, 1947, Bucuresti, Răscoala din junglă, 1947, Jurnalul copiilor – gazetă săptămânală, 1947-1949, Numai oamenii norocoşi au noroc, 1989, Şapte buclucuri de scriitor, 1993.
Romane: Peste cincizeci de ani, 1967,Tel Aviv, Croitorul din Back, 1979, M-am nascut reporter, 1981, Croitorul din Back – editia a ll-a, integrala – 1998, Askelon. Seria “Sapte momente din istoria evreilor din Romania”: Drama unui umorist, 1973, Haifa, Sapte momente, 1977, Haifa, Alte sapte momente, 1978, Haifa, Inca sapte momente, 1981, Haifa, Tot sapte momente, 1983, Haifa, Din nou sapte momente, 1987, Askelon, Iar o data saptemomente, 1988, Askelon, Ultimele şapte momente, 1989, BatYam, Alte ultime şapte momente, 1992, Bat Yam. Mai mult decât potrivite pentru a încheia această scurtă rememorare, mi s-au părut a fi tot cele scrise de Roni Căciularu în “Cafea şi fum de ţigară”:
“Se ştie:uneori cuvântul poate ucide. Dar tot atât de adevărat este că, uneori, absenţa cuvântului poate ucide şi ea, pentru a doua oară. Lui Marius Mircu îi ajunge, desigur, o singură moarte: aceea glorioasă, aceea pe care şi-ar fi dorit-o şi a avut-o. Şi, pentru a pune flori la mormântul său, aducerile aminte-cel puţin-se impun aproape de la sine”
(Roni Căciularu în “Cafea şi fum de ţigară”, Editura Rexlibris, Sydney, Australia, 2017, pag 7)


Mihaela BĂBUŞANU (UZPR Bacău)

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.