Cu 164 de ani în urmă (9 iunie 1856) scriitorul Vasile Alecsandri publica, în revista „Steaua Dunării” (condusă de Mihail Kogălniceanu), poezia Hora Unirii. Realizată prin refacerea şi lărgirea valorii simbolice a vechii Hore a Ardealului (1848), poezia, pusă pe o melodie de circulaţie în epocă, a devenit în scurt timp imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unităţii naţionale româneşti. Se cântă mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit cele două principate românești, Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.
Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher. An de an, la 24 ianuarie, românii aniversează „Mica Unire”, iar Hora Unirii asigură, încă din 1859, coloana sonoră pentru aceste sărbători. Cântată și jucată de ambele părți ale Milcovului cu ocazia dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Hora Unirii a fost descrisă de Mihai Eminescu drept „cea mai frumoasă horă a neamului românesc.” Asta pentru că a fost scrisă cu multă dragoste și convingere, autorul ei fiind unul dintre cei mai însuflețiți luptători pentru Unire.