Cum își propune Alexandru Mironov să revoluționeze învățământul românesc. Scrisoare deschisă către… BOR și Ministerul Educației Naționale

Jurnalistul şi scriitorul Alexandru Mironov a gândit, împreună cu colaboratorii săi de la Revista „Ştiinţă şi Tehnică”, un proiect menit să vină în sprijinul sistemului românesc de educaţie. Iată cum își propune Alexandru Mironov să revoluționeze învățământul românesc:

Scrisoare deschisă către BOR și Ministerul Educației Naționale

„Motivul pentru care mă adresez acum BOR şi Înalt Prea Fericirii Voastre este acela că şcoala românească, în general, se află, după părerea mea, dinaintea unei prăpăstii pe care o poate depăşi prin implicarea mai puternică a clerului în educaţie. Fac un apel la Istorie şi amintesc că cel mai vrednic ministru pe care l-a avut vreodată ţara, matematicianul Spiru Haret a reuşit să ducă românii la şcoală punând la lucru un binom de uriaşă eficienţă: Învăţătorul şi Preotul.

Umăr la umăr, prelaţi şi educatori au străbătut oraşele şi satele Moldovei şi Ţării Româneşti deschizând şcoli, convingând părinţii să-şi trimită copiii la învăţătură, construind practic un sistem care, cu transformările inevitabile impuse de vremuri, funcţionează şi acum. Dar nu la viteza pe care o cere veacul XXI, mai ales după ce a devenit limpede că folosirea tehnologiilor trebuie rânduită pe acelaşi palier cu deprinderile culturale clasice, cititul, scrisul, calculul aritmetic.

De aceea, împreună cu echipa din jurul revistei S&T, propunem ca acel clasic binom Haret-ian să se implice din nou în cea mai importantă activitate a speciei umane, deci şi a românilor, Educaţia, transformându-se însă în trinomul Învăţător + Preot + Inginer.

Mai ales la sate (mai mult de jumătate dintre cele circa 6.200 de şcoli ale României funcţionează în mediul rural) este nevoie de cel puţin o oră de activităţi practice care să însemne, pentru copii şi tineri, dobândirea de abilităţi în folosirea şi întreţinerea aparatelor electrice şi electronice care ne înconjoară, în pregătirea pentru ITC (Tehnologiile de Informatică şi Comunicare), în gospodărirea micii „averi” a şcolii (clase, laboratoare, curtea, eventual grădina şcolii). Plus, pe măsură ce „masa caldă a elevului” se generalizează (antrenând şi programe „after school”, ore de după clasă şi prânz, în care elevii rămân în şcoală pentru a-şi face temele asistaţi de dascălii lor), încercarea de a dezvolta asociativitatea, prin crearea de cluburi de Ştiinţă / Cultură în fiecare şcoală. Trinomul pe care îl propun, susţinut de primăria localităţii, poate interveni hotărâtor în acest proces, aducând şcoala la ceea ce Spiru Haret a gândit-o: mintea satului, a localităţii, a cartierului de oraş.”

Practic, propunem ca în curtea fiecărei şcoli şi a fiecărei biserici să se instaleze de către echipe de studenţi la facultăţi tehnice şi elevi, câte o eoliană de 0,5 kilowaţi şi câte un panou (de 1 m2) cu plăcuţe fotovoltaice, ambele instalaţii fiind legate, pentru demonstraţie, la un bec care să rămână aprins tot timpul cât există condiţii naturale de funcţionare, adică atunci când bate vântul sau străluceşte soarele dar şi, legate de un acumulator, şi noaptea sau în zilele fără vânt.

Pare un fleac – dar nu este! Oamenii care vin la biserică (pătura bunicilor, mai ales) vor vedea şi vor înţelege că unelte simple pot fi de folos, acolo, lângă locuinţa lor. Nu mai spun elevii care, lucrând în grupe de electricieni amatori, vor fi şi responsabilii microfermelor energetice, şi din curtea şcolii lor dar şi din cea a bisericii apropiate şcolii.

Preţul instalaţiilor este derizoriu, nu mă îndoiesc că, în marea lor majoritate, Primăriile localităţilor, Consiliile Judeţene vor susţine iniţiativa. De unde luăm instalaţiile? Un program european va „vota”, sunt sigur, pentru combinaţia Şcoală – Biserică- Administraţie locală.

Înafară de asta, sunt convins că o cerere – discretă – către furnizorii de echipamente – Huawey, de pildă – va avea succes. De altfel, am testat proiectul pe care Vi-l propunem într-o zonă pe care o cunosc bine, Oltenia, şi am avut rapid reacţii pozitive de la Universitatea din Craiova (Dl. Prof. univ. Radu Constantinescu şi colegi de la Facultatea de Electrotehnică), de la Consiliul Judeţean şi Inspectoratul Şcolar, de la Colegiul Naţional Carol I (pe care l-am absolvit şi unde director este acum un teolog cu largă deschidere spre nou, Angel-Cristian Stăiculescu; printre absolvenţi se numără academicienii Gogu Constantinescu şi Nicolae Vasilescu Karepen) şi – argument important! – la Mitropolia Olteniei, unde am avut foarte plăcuta surpriză să-l întâlnesc pe Înaltpreasfinţitul Irineu, care s-a arătat încântat atât de ideea trinomului cât şi de proiect.

Un fost coleg de clasă, Viorel Petrescu, inginer de profesie, a şi făcut calculul economic şi schema de instalaţie a micii ferme energetice şi împreună am propus ca dezvoltarea să se facă gradual, de la şcoli mărginaşe din vestul Craiovei la Breasta şi de acolo, mergând spre vest, din comună în comună, până la Vânju Mare sau Botoşeşti Paia (traseu de rezervă: şcoli din nordul Craiovei – Ţânţăreni – Filiaşi).

Nu mă îndoiesc că pe ambele trasee, cu ajutorul mass media doljene, putem convinge protagoniştii (Şcoala, Biserica, Primăria) să se implice într-o acţiune care s-ar putea desfăşura pe parcursul acestei veri, când profesorii vor ieşi din izolare.

Pornită din Oltenia, acţiunea se poate dezvolta în toată ţara. Trinomul pe care îl propun poate aduce mai repede şcoala la realităţile vieţii, se poate implica în mai multe activităţi la care acum nici nu ne gândim (mărturisesc că un vis vechi al meu este programul „O seră în fiecare şcoală” – cu câtă plăcere s-ar implica elevii în clasa de întoarcere în natură!) şi care vor apărea pe parcurs.

Să avem încredere în copiii noştri, în inginerii pensionari care se vor implica în proiect, în autonomia (viitoare) a şcolii şi în iniţiativele dascălilor – dacă lumea clerului (în mare majoritate membri ai Partidului Părinţilor) se va implica, atunci Şcoala Românească chiar se poate schimba. Altfel nu.

comunitateahyperboreea.com

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.