ZIUA AMERICII / CUM SE POATE DĂRÂMA UN MIT?

Îi datorez Americii foarte mult. Nici n-am visat că voi ajunge vreodată să-i calc pământul. M-am consolat cu lectura marilor scriitori americani, mai ales prin grija profesorului meu de literatură comparată Liviu Petrescu, din Filologia clujeană, de la T.S. Eliot la William Faulkner, de la Ernest Hemingway la Allen Ginsberg, de la John Steinbeck la Ray Bradbury, ori învățând alfabetul postmodernismului cu Ihab Hassan și Fredric Jameson. Nu pot însă să nu recunosc că primul scriitor american de care m-am apropiat a fost Jack London, iar Colț alb a intrat în „biblioteca mea sentimentală”, la care am alăturat cărțile inevitabile ale copilăriei și adolescenței aparținând lui Mark Twain: Aventurile lui Tom Sawyer, Prinț și cerșetor, Aventurile lui Huckleberry Finn.

Așa mi-am creat o Americă a mea, una în care ficțiunea literară ținea loc de realitate istorică.

Perspectiva de a ajunge în SUA ca bursier MPA (Magazine Publishers of America) a venit poate ca o compensație la toate visele mele americane.

Astfel că am ajuns să o străbat mai ales de-a latul, de la New York la San Francisco, cunoscându-i măcar o mică parte dintre tainele care i-au consolidat un mit, unul din care mulți s-au inspirat atunci când și-au modelat propriile mituri.

Șocul întâlnirii cu America a fost pe măsura mitului, mai ales că pasul l-am făcut la jumătatea lui 1990, când încă nu înțelegeam pe ce lume sunt, iar cea de care ne despărțiserăm era diabolizată la maximum.

Brusc, descoperisem mecanismele democrației americane, care era și parte a programului bursei, dar și modul relaționării umane, al civilității, dincolo de inevitabilele paranteze ale unei societăți care nu se considera, totuși, perfectă.

A fost o Americă de vis. De zi și de noapte. Ce am putut surprinde, mai degrabă niște schițe, în vâltoarea evenimentelor în care am fost antrenat, le-am adunat între coperte de carte („America, partea nevăzută a lunii”). Ca apoi, într-un alt exercițiu american, incluzând și o călătorie cu „ogarul cenușiu”, de la New York la Reno, Nevada, să rețin mai ale povești despre românii din America, în volumul „A doua Americă”.

Peste toate a venit 11 septembrie 2001, bulversând din temelii o civilizație care se purta foarte sigură pe/de sine.

Ceea ce se întâmplă în ultima vreme în America poate șubrezi serios mitul american, cred dintr-o deturnare a sensurilor libertății și democrației, emblematice pentru Lumea Nouă.

Istoria Americii trebuie asumată cu toate ale ei, bune și rele, pentru că ele au fost temelia a ceea ce a devenit America.

Mitul american traversează o gravă criză. Și nu sunt semne că se vor găsi ușor și curând soluții, iar rocada Donald Trump / Joe Biden n-ar putea nici pe departe să rezolve lucrurile, pentru că America e măcinată de prea multe boli netratate la timp.

Degradarea valorilor morale și sfidarea legii, îngenuncherea democrației, dereglarea raportului naționalitate/etnicitate au efecte pe termen lung și nu doar pentru America. Pentru că dacă tușește America, Europa trebuie să ia déjà medicamente.

America, în întregul ei, cu toată istoria sa vine din paradoxuri – e deopotrivă învăț și dezvăț, adică faceți ca ea, nu faceți ca ea!

America trebuie să se reinventeze, să se redescopere, până când va reuși din nou să ne convingă că soarele lumii răsare la apus.

NICOLAE BĂCIUȚ

 
 
 
 
 
 
 
 
 
Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.