◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Lecția eșecului electoral

Am citit comunicatul UZPR, publicat în urma alegerilor parlamentare și locale din 21 iunie din Serbia. Este așa cum s-a consemnat. România nu este interesată de românii din afara granițelor. Sau nu este interesată la modul eficace, să se implice responsabil și cu o proiecție de lungă durată. Paralela făcută cu Ungaria este mai mult decât concludentă. Da, Ungaria așa acționează. Și nu de acum, nu din 1946, ci din 1918. Iată și rezultatele. Sunt clare, vizibile, palpabile. Noi, românii, nu trebuie să descoperim apa caldă, e descoperită. Trebuie doar să fim mai responsabili și mai conștiincioși.

Acum, sincer, nu cred că problema ține doar de România. Ar fi nedrept să o acuzăm, așa, la modul general. Trebuie enumerat taxativ, care dintre parlamentarii și europarlamentarii români și-au plimbat umbra prin Timoc sau Voivodina, ce au făcut și ce n-au făcut, dacă au făcut-o doar pentru imaginea lor politică și dacă, de fapt, nici nu aveau în gând să facă mai mult. Unde este Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (cândva minister!) în toate deceniile lăsate în urmă, câți bani a investit România (în 30 de ani, bani grei s-au vărsat din România la românii/valahii din Serbia) și ce s-a făcut cu banii aceia. Întreb, după 30 de ani: dă cineva vreo socoteală pentru banul contribuabilului român, sau că se fură că-n codru?!! România nu este o prostituată, sau măcar nu trebuie să fie, pe care toți o abuzează cum ajung la conducere și apoi își văd de treaba lor.

La nivel jurnalistic, da, Comunicatul își are sensul, locul, rostul și, sper, și efectul dorit. În altă ordine de idei, cunoscându-ne apucăturile noastre de români, atât insuccesul, cât și succesul trebuie să ne fie o învățătură. Că ai pierdut alegerile nu contează, vin altele. Dar dacă din asta nu se învață nimic, totul e în zadar. Nici să trecem în extrema cealaltă nu e bine, adică să ne așteptăm ca România să ajute cu vârf și îndesat, pentru că n-am făcut nimic. Ar fi o risipă care va costa foarte mult. Atunci ce e de făcut?

O analiză la rece, amănunțită, chibzuită, înțeleaptă, tolerantă, sinceră, cu o viziune pentru viitor, în care nimeni nu este cel mai deștept decât celălalt.

Mă întreb, totuși: oare statul român să fie principalul vinovat…? Care stat? „Statul” e un termen cam prea vast. Au fost atâtea guvernări. Au furat, dar au și dat. Au dat mult. Întrebarea este: pentru cine și pentru ce au dat. Unde sunt rezultatele? Unde sunt sutele, chiar miile de studenți vlahi/valahi/români făcuți oameni (subliniez: OAMENI!) de România. Făcuți cu diplome pe cheltuiala statului român (iată și aici statul român, dar într-o altă postura). Unde sunt toți acei ditamai intelectualii? Unde sunt, la alegeri, unde sunt în viața publică, socială, culturală, politică etc? Se pare că și aici, pe lângă cele mai bune intenții, fraterne, mai mult chiar, paterne, ale României, au fost multe scăpări substanțiale. Nu a existat o concepție, o viziune. De accord că, după anii ’90, am fost sentimentali, însă nu mai putem să avem aceleași principii ca în anii postdecembriști, nu mai putem fi sentimentali și doar de dragul fraților din Serbia să desfacem punga. Astăzi, în 2020, lumea e altă. Asta trebuie să știm. Cum va fi lumea în 2030, 2040? Va fi așa cum o creăm astăzi! Astăzi se creează lumea, nu cea de mâine, cea de poimâine! Cine nu înțelege, mereu va întârzia și va rămâne în urmă, ca în prologul romanului Baltagul de Sadoveanu („Dumnezeu a distribuit fiecărui neam darurile cuvenite. Când la tronul dumnezeiesc s-au înfățișat, cu întârziere, românii, călători prin munți cu oile și cu asinii, lor nu le-au mai rămas bunuri de împărțit: Nu va mai pot da, într-adaos, decât o inima ușoară ca să vă bucurați cuce este al vostru”).  Deci, românul nu ar mai trebui să întârzie, ci să se gândească la timp la ziua de poimâine. Asta ar trebui să fie lecția eșecului electoral.

Nicu Ciobanu / UZPR

Redactor șef al Revistei LIBERTATEA din Voivodina

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *