default-logo

Libertatea presei și ,,libertatea” statisticii

O statistică difuzată de EUROSTAT cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, marcată în 3 mai, menționează că în 2019 erau aproape 400.000 de ziariști, reprezentând 0,2 % din totalul angajaților din UE. În servicii economice asociate cu jurnalismul, în cele 27 de țări membre UE, sunt 1,1 milioane de angajați în activități de publishing-publicații de cărți, ziare, magazine, reviste, ceea ce echivalează cu 0,5% din totalul angajaților din UE. O statistică difuzată tot de EUROSTAT în anul anterior, cu același prilej, are date asemănătoare, cu mențiunea că unele au ,,grad de fiabilitate redus”. Chiar luate cu rezerva necesară, ele oferă o orientare privind ponderea profesiei în structura de ansamblu a forței de muncă. În Germania, 1,3 % din forța de muncă lucrează în activități de publishing, ponderi peste media europeană fiind în Norvegia (0,8%), Finlanda și Suedia (0,7%), Danemarca, Islanda și Marea Britanie (0,6%). România și Slovacia, cu doar 0,1%, au cele mai mici proporții de angajări în acest sector în totalul forței de  muncă. În 2017, baza de date pentru România arată 12.900 de angajați în activități de ,,publishing” și 32.100 în ,,Information services” (să nu confundăm cu serviciile de informații din Intelligence, cu efective discrete în statistici publice). Gradul ridicat de aproximare al statisticii respective are, cred, rădăcina în termenii relativi de colectare a datelor, capacitatea relativă de a ,,detecta” profesionalismul ca unică bază a contractului de muncă, la care se adaugă diversitatea formelor de difuzare a informației.  Faptul că numărul de angajați în ,,publishing” este în România de 41,6 ori mai mic decât în Germania (542.000 de angajați) arată mai degrabă erori de raportare și poate o evaziune în declararea câștigurilor din această profesie. La fel de ,,suspecte” sunt și datele folosite de EUROSTAT la capitolul ,,information services”, în care diferența față de ,,campioana Europei” este incredibil de mică: 32.100 în România și 78.400 în Germania. Situația pare desprinsă din butada lui Grigore Moisil, care compara calculatorul cu o fabrică de cârnați: ,,Bagi porcul pe o ușă și pe o altă ușă ies cârnați”. Diferența este că în statistica prezentată, ,,porcul” este o struțo-cămilă, greu de transformat într-un produs comestibil.

 Așa cum este imposibil pentru administrație să precizeze cu exactitate numărul cetățenilor din listele electorale sau al românilor din diaspora, nu trebuie să ne mirăm că nu putem stabili dimensiunea breslei. Jurnalismul devine o profesie deschisă și amatorilor, cum la fel, amatorismul bântuie prin meseria scrisului. Meteahna nu este de dată recentă, ea se plimbă prin secole, străpungând epocile și renăscând cu adaosurile tehnologice ale vremii. Eminescu scria cu mare amărăciune despre instituțiile umplute cu oameni nepregătiți puși să facă reformele gândite de Bălcescu: ,,El s-ar spăimânta văzând cum a fost să se realizeze pe pământul nostru libertate și lumină. El ar vedea parlamente de păpușari neroade, universități la care unii profesori nu știu nici a scrie o frază corect, gazetari cu patru clase primare, c-un cuvânt oameni care, văzând că n-au încotro de lipsa lor de idei, fabrică vorbe nouă, risipind vechea zidire a limbii românești, pentru a părea că tot zic ceva, pentru a simula o cultură care n-o au și o pricepere pe care natura n-a voit să le-o deie”.

 

Dan Constantin

 

(Revista UZP nr. 18/2020)

 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.