default-logo

REVISTA REFLEX – 20 DE ANI DE APARIȚIE

Cu 20 de ani în urmă, în iulie 2000, la Reșița apare revista de artă cultură și civilizație REFLEX, serie nouă. Redactor șef: poetul Octavian Doclin, redactor: criticul Ada D. Cruceanu. Mai apăruse, o publicație cu acest titlu, dar a avut o apariție episodică. Doar vreo trei numere. Era înainte de decembrie 1989 și avea format de ziar. Altfel, această primă apariție a abordat teme curajoase pentru acele vremuri, inedite chiar. Dacă aș invoca doar subiectul deportării în Bărăgan, sub semnătura unui scriitor țăran, și ar fi edificator. Însă, tradiția culturală a Banatului – remarcată și apreciată, de la istoricul Nicolae Iorga, la scriitorii Goga, Camil Petrescu sau Lucian Blaga -, un prezent cultural activ, cu implicarea scriitorilor, muzicienilor, a artiștilor plastici, inclusiv peisajul publicistic, impuneau o permanență.
Primul număr din revista REFLEX, serie nouă, nu lasă să se înțeleagă ambiții prea mari. Nici ceea ce va deveni cu adevărat în cei 20 de ani de apariție: o adevărată pagină de istorie culturală a Banatului cu deschidere spre țară, spre Europa valorilor și spre lumea în care trăim. Pășind, odată cu anumiți colaboratori, și peste Ocean.
Curând însă urma să ne lămurească redactorul șef, poetul Octavian Doclin. Argumentația sa pentru traiectul acestei reviste (REFLEX, Anul I /serie nouă/, nr.3, decembrie 2000), a pornit de la peisajul bogat al presei culturale din Banat. „Mai întâi să reamintim că în Banat, azi, apar mai multe reviste: cunoscutul Orizont timișorean, apoi, tot în metropola Banatului, Orient Latin și Anotimpuri Literare și, poate dacă nu ar fi inutil și păgubos politizată Vrerea (serie nouă) – cunoscută pe … vremuri revistă a regretatului nostru cărășean, Ion Stoia Udrea, uica Nițu, cel care împreună cu Romul Ladea și Virgil Birou, forma petale mândre ale trifoiului cărășean -, Semenicul reșițean, Confluențe (Oravița), Interferențe (Caransebeș), Almăjana (Bozovici). Să mai amintim și dispărutele, pe traseele potrivnice revistelor culturale ale ultimului deceniu, Meridianul Timișoara și Dreptul la timp (Timișoara) și mai recent, Paralela 45, suplimentul ziarului Renașterea Bănățeană, cu foarte multe servicii pentru cultura și literatura acestui spațiu”. Bogat peisajul și totuși… „Pentru cunoscători este inutil să spunem că aceste publicații, sunt aproape în întregime, literare. Banatul, în momentul de față, nu are o revistă cu un profil mai larg de cultură (să nu se înțeleagă, Doamne ferește, că literatura nu-i parte din domeniul culturii – și ce parte!). Dar în perioada interbelică a avut – și nu una oarecare! Chiar cu titlul BANATUL. Revistă trilingvă (română, germană, maghiară), Banatul s-a bucurat de colaboratori, bănățeni sau nu, care au făcut, fac și vor face fală culturii române: Lucian Blaga, G. Călinescu, Camil Petrescu, Aron Cotruș – să-i amintim doar pe aceștia. Imediat după decembrie ’89 a avut loc o încercare de editare în serie nouă a respectivei reviste, dar ea a fost repede sufocată de numeroasele efemeride ce au invadat România în acele zile”. Ei, în acest peisaj publicistic își anunță Octavian Doclin proiectul: REFLEX (serie nouă) va fi „o revistă despre arta, cultura și civilizația Banatului de azi și din totdeauna, scrisă de oamenii lui, dar deschisă și celor care au ceva de spus despre o tradiție și statut cultural mai aparte (doar ne aflăm în Mitteleuropa, nu?), decât al celorlalte provincii românești, dar nu străin de ele”.(REFLEX, Anul I /serie nouă/, nr.3, decembrie 2000).
Timp de 20 de ani, Revista REFLEX a dat formă și fond acestui proiect. Lucrurile s-au complicat frumos și în paginile sale s-au adunat la sfat: tradiția folclorică (prima sosită) și etnografia cu tradiția industrială a Banatului Montan, critica poeziei cu poezia criticii, cercetarea în domeniile umaniste cu cercetarea industrială și științifică, istoria, sociologia, artele plastice. Subiectele care țin de credință și spiritualitate. Au fost abordate teme de mare importanță pentru Banatul de astăzi și din totdeauna: Paul Iorgovici – primul semiotician al culturii române; Nicolae Stoica de Hațeg – 250; Centenarul Romul Ladea (1901-2001) – comemorare și aniversare pusă în legătură cu o altă personalitate a spiritualității românești: Lucian Blaga; 230 de ani de metalurgie la Reșița; Banatul și Marea Unire ș.a. Au fost publicați poeții și scriitorii Banatului. S-au născut rubrici care au pus în evidență valorile și personalitățile bănățene, unele dintre ele uitate de contemporaneitate, cum a fost Cornel Grofșoreanu „un intelectual provincial al Mitteleuropei” (dr. Carmen Albert). Altele care se prelungesc în eventuale apariții editoriale: „O propunere de istorie a poeziei din Banat” de Ghe. Secheșan. S-a vorbit despre: Reșița -„Orașul cu poeți”; Reșița filologică.
Îndemnul cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg „… și ține-te de Banat”, a devenit într-un alt mod, cel contemporan, motto-ul revistei și al unor demersuri din interiorul său. Interesat de modul în care sunt percepute istoria, tradițiile și cultura Banatului, Octavian Doclin face, chiar pe la începuturile apariției revistei REFLEX, o anchetă în rândul creatorilor. Iată ce răspunde poetul Vasile Dan, redactor șef al revistei ARCA, din Arad: „…percep Banatul ca un areal cultural mai bine prin actualitatea temporal apropiată, dacă nu contemporană. O realitate populată de nume grele și inconfundabile ale literaturii și culturii române: Romul Ladea, Sorin Titel, Livius Ciocârlie, Cornel Ungureanu, Mircea Martin, Petre Stoica, până la inițiatorul acestei reviste și anchete”. Toate aceste „ nume grele și inconfundabile” și-au găsit locul în paginile revistei. Pe lângă însă se mai regăsesc și alte personalități. Scriitorul Ioan Marin Almăjan e prezent în revistă, de la primul număr până la cel de azi. Cornelia Ștefănescu, regretatul Toma George Maiorescu, Radu Ciobanu, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, Adriana Babeți sau Marcel Corniș Pop, sunt semnături care aduc un plus în paginile celor 20 de ani.
Fără să fie concentrată excesiv și în exclusivitate pe ideea bănățeană, Revista REFLEX a abordat și subiecte care țin de conectarea noastră la Europa valorilor: „A treia Europă”, „Ideea europeană”.


***
Începând cu 12-13 iulie 2001, pe lângă revistă și în completarea ei, la Băile Herculane se organizează Colocviile REFLEX. Împreună, colocviile – la început cu participare națională, apoi internațională – și revista dobândesc forța unui adevărat fenomen cultural – Fenomenul REFLEX. Prima temă pusă în dezbaterea participanților la colocvii a fost: „Banatul – topos al interferențelor culturale”. În ediția din 2002, regină a fost tot istoria: „Banatul, o istorie ignorată”, cu participarea a trei personalități: Academicianu Mircea Martin și istoricii: Valeriu Leu și Nicolae Bocșan. Temele care au urmat au fost cât se poate de diverse. De la „Conceptul de geografie literară”, susținut de Cornel Ungureanu, la „Rugul Aprins”, o abordare pornind de la prezentarea Prea Onoratului Părinte Protopop Vasile Petrica, sau o dezbatere interesantă, provocatoare, despre „Arta contemporană”, ilustrată cu opera maestrului Silviu Oravitzan, artist plastic cu recunoaștere europeană. Un colocviu care s-a făcut remarcat, ba chiar a devenit remarcabil, și prin prezența criticului de artă Pavel Șușară, cu a cărui opinie îmi face plăcere să închei aceste rânduri: „Contemporan este cel care face altceva decât au făcut în mod tradițional artiștii și cel care duce la disoluția formei tradiționale”.

Dorina SGAVERDIA / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.