◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

„În cazul deceselor, lipsa autopsiei duce la un diagnostic incert”

Potrivit protocolului Ministerului Sănătății (la „indicaţia preţioasă” a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – O.M.S. – organism globalist oficial – n.n.I.M.), nu se efectuează autopsie pacienților diagnosticați cu Covid-19. Medicul primar, profesor de medicină legală și fost director al Institutului Național de Medicină Legală, Vladimir Beliș, susţine: „cauza morții stabilită în urma unor investigații de laborator, nu în urma autopsiei nu este una sigură, există persoane care au ca diagnostic clinic de deces Covid-19, dar au murit de o altă cauză”.

Este validă posibilitatea ca persoane care au murit de altă cauză să aibă pe certificatul medico-legal scris Covid-19. Există persoane care au fost depistate pozitiv, dar mor de cancer, sau cu o gravă afecțiune cardiacă care fac un infarct sau un accident vascular cerebral și care are în același timp și asta. Atunci cauza morții nu mai este faptul că laboratorul spune că este pozitivă reacția pentru Covid. În acest fel, diagnosticul nu este  – practic / justificat.  […] Doar o autopsie poate stabili exact cauza unui deces și nicidecum testele de laborator care doar îți spun dacă ai un virus sau nu. Din punct de vedere medico-legal, cauza morții se stabilește prin autopsie. În lipsa autopsiei nu ai un criteriu sigur de diagnostic. Ca atare, lipsa autopsiei duce la un diagnostic incert, din punct de vedere medico-legal. Ei au pus un diagnostic pe baza investigațiilor de laborator, dar e binecunoscut faptul că există afecțiunea și în afara simptomatologiei clinice. Nu ești sigur că ceea ce spune laboratorul, care confirmă existența în organism a virusului. Nu poți să fii sigur că el este și cauza morții în același timp. Că nu s-a făcut, nu s-a făcut, asta e o chestiune care mă depășește”.

Autopsia ar putea ajuta medicii să afle mai multe despre boală, să înțeleagă mai bine cum se manifestă boală și cum atacă organele, pentru aplicarea unui tratament mai eficient. Din punct de vedere medico-legal și chiar medical, autopsia este utilă în situația în care suntem astăzi, în care avem prea puține cunoștințe despre această boală. Autopsia este utilă și din punct de vedere al deslușirii leziunilor organice pe care ea le provoacă. „Așa încât un examen necroptic, respectiv autopsia, e o ocazie cu care sunt prelevate și piese din organe, organe care apar macroscopit cu afecțiuni, dar nu pot fi lămurite cu exactitate decât prin examen microscopic. Iată încă un argument pentru efectuarea autopsiei medico-legale. Această boală e o afecțiune necunoscută până azi. Din această pricină am spus că e obligatorie și necesară efectuarea autopsiei tocmai pentru a fi lămurită pe deplin etiopatogenia și fiziopatologia acestei afecțiuni care determină niște leziuni organice care trebuiesc lămurite doar pe această cale”. De ce explodează numărul de cazuri de Covid-19 în România: „Este ca şi cum încercăm să stingem focul cu o singură găleată”

Protocolul Ministerului Sănătății emis la începutul lui aprilie (tot urmare a „indicaţiei preţioase” a O.M.S. – n.r.) spune: „În cazurile spitalizate pentru care în perioada internării în unitatea sanitară se confirmă diagnosticul de infecţie cu SARS CoV-2, evoluţia fiind urmată de deces, autopsia cadavrului pentru a confirma diagnosticul clinic de deces deja confirmat prin analize de laborator nu mai este necesară, este de evitat din cauza riscurilor de transmitere a bolii infectocontagioase”. La fel se întâmplă și în cazul persoanelor aflate în izolare la domiciliu sau în carantină, în evidenţa direcţiilor de sănătate publică sau a altor instituţii ale statului.

Prof. univ. dr. Vladimir Beliș  

art-emis.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *