NICO: ”Mă consider un om norocos”
IOAN VASIU: – Pentru cei care cunosc mai puțin biografia dumneavoastră, vă rog să precizați la ce vârstă ați debutat, ca interpret de muzică ușoară.
NICO: -Fără a dori să pară un clișeu, pot să vă spun că eu cânt de când mă știu. Evident, ca toți copiii, cântam la petrecerile organizate în familie, ulterior la toate serbările școlare și încet-încet am urmat cursurile Școlii Populare de Arte.
Ploieștenii m-au cunosut prin intermediul Teatrului Toma Caragiu, unde activez și astăzi.
Tot cu orchestra Teatrului am debutat în primul show TV, se întâmpla în anul 1999 la TVR, în cadrul emisiunii “Sarabanda”, moderată de Horia Brenciu. Eu deveneam astfel cunoscută ca “fata de la Sarabanda”. În același an am participat la Festivalul Mamaia, unde am obținut Locul II la secțiunea “Creație” cu piesa “Și dacă viața mea”, scrisă de Viorel Gavrilă pe textul Roxanei Popescu.
Debutul la nivel național și notorietatea au venit în anul 2002, odată cu lansarea piesei “Cine e cu noi”, un featuring cu B.U.G. Mafia. Aveam 32 de ani atunci. Acela a fost “momentul meu”.
IOAN VASIU:- De la cine ați moștenit harul cântatului ?
NICO: -La noi în familie am fost primul copil care și-a dorit să cânte. Nici mama mea și nici tatăl meu nu au cântat vreodată. Cred că așa a vrut Dumnezeu: să mă nasc eu cu acest har.
IOAN VASIU:- Ați participat, încă de tânără, la multe festivaluiri și concursuri. Care festivaluri și care dintre premiile obținute v-au rămas mai aproape de inimă ?
NICO: -Am participat la multe festivaluri și concursuri, atât în țară cât și în străinătate. Cred că pentru artiștii din generația mea, aceste festivaluri erau ceea ce se întâmplă astăzi la “Vocea României” sau la “X-Factor”, erau rampele noastre de lansare.
Din mai multe motive, participarea la “Cerbul de Aur” rămâne o amintire foarte dragă mie: a fost primul festival internațional în care reprezentam România și se desfășura în Brașov, unul dintre cele mai frumoase orașe din țară, din punctul meu de vedere.
Evident că fiecare participare a mea la festivaluri are locul ei în sufletul meu și sunt recunoscătoare celor care m-au jurizat de-a lungul anilor pentru trofeele și premiile acordate.
IOAN VASIU: -Menționați, vă rog, compozitorii ale căror piese muzicale le-ați interpretat în decursul anilor.
NICO: -În cariera mea am avut șansa să lucrez cu cei mai buni compozitori din țară, am primit de la aceștia piese extrem de frumoase și le mulțumesc tuturor în egală măsură.
Amintesc doar câteva titluri pe care știu că le cunosc mulți dintre cei care citesc acest interviu: Marius Moga a scris “Vocea Inimii”, Costi Ioniță a scris “Dulce Amăruie”, Laurențiu Duță a scris “Așa cum vrei”, Andrei Tudor a scris “Pe o margine de lume”, Laurențiu Matei a scris “Nu pot ăa mai suport”, “Clipe”.
IOAN VASIU: – Faceți parte dintr-o generație de interpreți valoroși în muzica ușoară românească. Care dintre ei vă sunt mai apropiați ?
NICO: -Am o relație frumoasă cu toți colegii mei, indiferent de generația din care fac parte. Luminița și Monica Anghel sunt “surorile” mele de scenă, îi iubesc pe Marcel Pavel și Vlad Miriță, o apreciez pe Loredana, îmi plac RaluKa, Alina Eremia, Amna, Adda, Nicole Cherry, o respect foarte mult pe Aura Urziceanu. Ceea ce vreau să spun este că îmi respect colegii, le ascult foarte mult piesele iar unele dintre acestea sunt preluate și în concertele mele.
IOAN VASIU: – Reușesc tinerii interpreți de astăzi să mențină ridicat nivelul muzicii ușoare din țara noastră ?
NICO: -Cu siguranță da! Am participat în calitate de jurat la foarte multe festivaluri de copii și am descoperit mulți copii talentați care cântă impecabil atât piese din muzica ușoară românească, dar și piese actuale.
IOAN VASIU: – Este promovată, în suficientă măsură, muzica ușoară românească la Televiziunea Română ?
NICO: -Televiziunea Româna a promovat întotdeauna muzica ușoară românească și mă bucur că o face în continuare. Reprezintă un suport constant pentru noi, artiștii, și eu simt acest lucru.
IOAN VASIU: -Aruncând o privire în urmă, s-ar putea spune că, ani la rând, ați fost o ”răsfățată” a Eurovision-ului. Vă rog să detaliați puțin.
NICO: -Eurovision a reprezentat întotdeauna o miză pentru mine. Am participat la 7 Selecții Naționale, dintre care în 3 ediții am fost pe podium (locul 3 în 2005 cu Mihai Trăistariu și piesa “All the time”, locul 2 în 2006 cu Akcent și piesa “Jokero” și am câștigat Selecția Națională în anul 2008 împreună cu Vlad Miriță cu piesa “Pe o margine de lume”).
Deși am participat la Belgrad într-o finală foarte grea, pe care noi am și deschis-o, fiind prima țară care a urcat pe scenă în seara respectivă și în ciuda locului obținut, piesa “Pe o margine de lume” este până astăzi singura piesă românească care a obținut un premiu “Marcel Bezençon” și anume premiul pentru cea mai bună compoziție din concurs.
A fost cel mai greu concurs la care am participat, cu o responsabilitate uriașa, dar rămâne pentru mine una dintre cele mai de preț amintiri.
IOAN VASIU: – Sunteți mulțumită de ceea ce ați reușit, până acum, în plan artistic și în plan familial ?
NICO: -Am o carieră frumoasă cu un public ce îmi este aproape, am o familie reușită, suntem sănătoși și pot să spun că mă consider un om norocos.
IOAN VASIU: – Ce mesaj doriți să transmiteți fanilor dumneavoastră, la finalul acestui interviu ?
NICO: Vreau să le mulțumesc pentru că îmi sunt alături de 18 ani, pentru că în continuare mă susțin și le spun pe această cale că am să le ofer și de acum înainte muzica pe care ei își doresc să o asculte.
Este extrem de important pentru un artist să se simtă apreciat de publicul său și să știe că acesta așteaptă cu nerăbdare lansarea de noi piese.
Iar eu am un astfel de public pe care îl respect și îl iubesc sincer!
Interviu consemnat de Ioan Vasiu /UZPR