◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Monumentul Eminescu

Pe Vârful Comja, în Maramureș
Numele EMINESCU este scris cu 10.000 de brazi
În urmă cu cincisprezece ani, la Clubul de Speologie ”Montana” din Baia Mare, a apărut ideea ca în fiecare an, la 15 ianuarie, să se organizeze o drumeție în zona orașului Seini, unde, pe vârful Dealului Comja se află Monumentul Eminescu. De-atunci, în fiecare an, la 15 ianuarie, un grup de speologi, căruia i se alătură zeci de iubitori ai drumețiilor în natură, fac deplasarea la Comja. Dar care este istoria ineditului ”manuscris” Eminescu de pe Dealul Comja ?
1939. Generalul Pion vine la Seini. În noaptea de 14 / 15 martie 1939, Marele Stat Major al Armatei Române a ordonat planul ”Maramureș”. Acesta prevedea apărarea graniței de nord a României (ne aflăm după invadarea, de către naziști, a Cehoslovaciei). Conform acestui ordin, Divizia 20 de infanterie, comandată de generalul Georgescu Pavel Ioan zis Pion , cu sediul la Târgu Mureș, se deplasa la Seini, spre a apăra Poarta Someșului. Repede a văzut generalul că Dealul Comja este ”ochiul ciclopic”, locul de unde se putea supraveghea tot defileul someșean. Dealul Comja a devenit și loc de instrucție și punct strategic.
Deoarece în acea vară a anului 1939 se împlineau 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, generalul a avut această revelație: să construiască aici, pe Dealul Comja, cea mai puternică fortificație. Să scrie cu 10.000 de brazi cuvântul Eminescu. În acest scop, s-au făcut demersuri către Primăria comunei Racșa spre a se obține terenul. Iată depeșa Statului major al Diviziei 20 infanterie: ”Din inițiativa d-lui General Georgescu Pion, comandantul acestei Divizii, dorim să facem pe Dealul Comja o inscripție comemorativă EMINESCU, spre a putea fi citită din depărtare. Vă rugăm, cu onoare, să binevoiți a ne autoriza să facem acea inscripție în pășunea comunei D-voastre și să îngrădim în acest scop din parcela cu nr. Top 5076 o fâșie de teren de cca. 125 m lungime și 32 m lățime, adecă o suprafață de cca. 4.000 metri pătrați”.
Cuvântul EMINESCU a fost scris cu 10.000 de puieți de brad. Fiecare literă având o lungime de 24 metri și o lățime de 8 metri. ”Manuscrisul Eminescu” putea fi citit de pe șoseaua și calea ferată Seini – Satu Mare.
Aceasta este istoria Monumentului EMINESCU de pe Dealul Comja. Rememorând acele zile, generalul Pion avea să spună: ”Îî treceam de la facerea tranșeelor pentru apărare la aceea a unei tranșee mai puternice, aceea a plantării cu brazi în pământul de acolo, din Țara Oașului și acolo, la Poarta Someșului, a numelui lui EMINESCU, care știam și eu și ei că este și va rămâne cea mai strașnică fortificație ce puteam ridica acolo și chiar dincolo de existența însăși a Neamului amenințat atunci”.
În toamna anului 1955, la 16 ani de la ”scrierea” lui Eminescu pe Dealul Comja, generalul Pion a revenit la Seini. Era însoțit și acum, ca în ziua plantării primului brad din cuvântul Eminescu, de inegalabilul artist fotograf Ioniță Andron din Racșa. Iată ce declara atunci generalul: ”Voi să mă duc la Seini, pe culmea Gutâiului, să văd ce este, să văd ce a rămas, ce mai trebuie făcut. E un Monument al Neamului, e o cinstire potrivită mult celui mai ales fiu al Neamului nostru, care monument trebuie îngrijit, refăcut, armonizat … Mă duc pe culmea Gutâiului să mai îngenunchi o dată la brazii mei … unde eu jurasem să mă îngrop luptând cu fața la vest, dacă inamicul va trece peste mine”.
Iată că, din 1939 și până la ceasul de azi, pădurea Eminescu a rămas pe Dealul Comja. Chiar dacă a fost distrusă de câteva ori prin incendiere intenționată, ea a fost replantată. De-a lungul timpului, oameni care au priceput semnificația monumentului de pe Comja au avut grijă ca el să capete trăinicia eternității.
Am revenit în iarna anului 2018 la Monumentul de pe Comja. Cuvântul EMINESCU poate fi citit doar pe ghicite. Sunt necesare tăieri de corecție pentru a se reface lizibilitatea literelor. În curtea Liceului Seini, a fost realizată o replică a monumentului de pe Comja: la o scară mult redusă, au fost plantați puieți de brad care formează cuvântul EMINESCU.
Alec PORTASE / UZPR
Explicație la fotografia EMINESCU: Monumentul de pe Dealul Comja, fotografiat în anul 1955, cu ocazia revenirii la Seini a generalului Pion. Fotografie de Iuliu Pop.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *