◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

BISERICA DINTR-O PIATRĂ DIN NĂENI, JUD. BUZĂU

Dacă veți dori să scăpați de infernul marilor orașe sau veți fi dornici de cunoaștere și relaxare, vă sugerez să vă îndreptați spre localitatea Năeni din județul Buzău, situată la aproximativ 57 de km. de Ploiești.
Se spune că fiecărui locșor de pe pământ Dumnezeu i-a dat unul sau mai multe daruri care să îl definească și să îl ajute să supraviețuiască.
Năeniului i-a dat peisajul colinar, frumos cizelat, cu forme blânde și armonioase, acoperit cu pajiști și arbuști, i-a dat piatra și vița-de-vie, i-a dat oameni harnici, gospodari și creativi.
Am ajuns aici într-o Sfântă Zi, 15 August 2020, cu cer noros, dar aer răcoros, preferabil totuși căldurilor caniculare din această vară chinuită de virusul pandemic.
Una din ocupațiile tradiționale ale comunei Năeni este extragerea pietrei din dealurile din jur și prelucrarea acesteia la nivel local sau național.
De extragerea și prelucrarea pietrei este indisolubil legată și Biserica dintr-o Piatră, construită la o altitudine de 600 de metri, pe un platou colinar din satul Vârf, în apropierea dealului Istrița, cel mai înalt deal din zona Carpaților de subcurbură.
Din Năeni până aici am fost călăuziți de către domnul Marian Apostol, fostul primar al comunei Năeni, ale cărui explicații au fost completate de cele ale părintelui Constantin Clapa.
Construirea bisericii a început în anul 1991, pe locul unei vechi necropole tracice, ale cărei urme sunt câteva morminte din care unele au fost decupate și duse la Muzeul Național de Istorie a României.
Inițial a avut hramul Sfinții Mihail și Gavril, ulterior acesta a fost schimbat cu ”Duminica Floriilor.”
Biserica este înconjurată de un gard masiv de piatră, prevăzut cu 3 porți sculptate în lemn, ce își așteaptă deschise vizitatorii și credincioșii. În curte, într-un foișor sculptat în lemn se află clopotnița.
A fost construită din piatră albă, adusă din dealurile din jur.
Pătrunzând pe poarta principală te întâmpină o clădire neașteptată, statornică și prietenoasă, cu pereții laterali din piatră rămasă în culoare naturală, cu acoperiș maroniu, prevăzut cu o turlă etajată și cu o streașină lată, ocrotitoare, ce creează o ușoară impresie de plutire; un piedestal între pământ și cer, far calăuzitor al turiștilor și al credinței ortodoxe.
Alcătuirea pereților interiori din bucăți de piatră suprapuse pare a infirma denumirea de ”Biserica dintr-o Piatră.” Cu toate acestea, o justifică. Pentru oamenii aceștia piatra este una singură prelucrată în diferite forme, care nu îi distrug esența.
Ceea ce ne ajută să ne dăm seama că este vorba de o biserică sunt turla etajată și pereții exteriori, pe care sunt pictate în mozaic chipuri de sfinți.
Contrastul dintre culoarea naturală a pietrei și cromatica lor creează o puternică impresie de viață.
Intrarea în biserică este prevăzută cu un pridvor cu stâlpi de piatră.
Pictura bisericii în partea de la intrare este realizată în mozaic, iar restul în tempera.
Înaltul cerului înstelat pare a fi coborât în biserică prin intermediul fundalului albastru intens al picturii, al imaginii sfinților.
În partea dinspre altar a peretelui care separă pridvorul de pronaos se află picturile ctitorilor bisericii: Uțică Florinel Jan și Uțică Cornelia Ruxandra, cât și a arhiepiscopului Epifanie al Buzăului și Vrancei.
O pictură care ne-a reținut atenția, prezentă atât în galeria sfinților pictați la exterior, cât și în interiorul bisericii este cea a Sfântului Sava de Buzău, ocrotitorul eparhiei Buzăului și Vrancei.
Ceea ce o face însă unică între bisericile din România sunt catapeteasma și două strane sculptate în piatră albă, extrasă din dealurile din împrejurimi. Tot în piatră albă sunt sculptate și ancadramentele exterioare ale ferestrelor. Mie mi-a amintit de Biserica ”Santa Croce” din sudul Italiei, cu fațada și bijuteriile ei florale sculptate tot în piatră de culoare albă.
O parte din participanții la slujbă au respectat obiceiul locului de a purta costum popular la marile sărbători religioase, ceea ce ne-a oferit ocazia de a admira frumusețea, originalitatea și diversitatea costumului popular buzoian.
Lăcașul religios pe care l-am vizitat este biserică de parohie și un preot slujește la trei biserici, prin rotație. Viitorul va decide dacă Biserica dintr-o Piatră își va păstra statutul actual sau îl va dobândi pe cel de mânăstire, așa cum a fost proiectat inițial.
Împrejurimile bisericii îți oferă alte oportunități de cunoaștere și relaxare.
Imediat în apropiere se află o placă documentară de pe care poți afla că în zonă au fost descoperite morminte tracice vechi de peste 2600 de ani, vase de lut, săbii și melci care conform obiceiului acelor timpuri erau depuși în mormânt și al căror număr marca rangul decedatului. Alături se află un mormânt și o cruce mare de piatră. Aici, departe de zgomotul lumii, am simțit cum aerul revigorant îmi pătrunde în întreaga ființă, încercând să o purifice; o luptă parcă se dădea în tot corpul și sufletul între zgura adunată din viața cotidiană și puritatea și sacralitatea locului.
Ori încotro ai privi, priveliștea este încântătoare: pe de o parte Dealul Istrița, cerul acoperit de nori de un albastru-gri, reflex al căldurii și seninului din zilele trecute, priveliștea satelor presărate pe dealurile înverzite, cariera de piatră. La venire ni s-a atras atenția să privim atent într-o anumită direcție, deoarece se zăresc orașele Ploiești și București și să venim aici și seara când peisajul din jur își arată cu adevărat splendoarea.
În apropierea bisericii, aburii care se degajă din văi și de pe versanții dealurilor și unesc cerul cu pământul îți creează impresia unei lumi ireale, miraculoase, în care acționează niște forțe magice, nevăzute.
Alte obiective turistice din zonă care dau unicitate locului și constituie puncte de atracție pentru vizitatori sunt grotele, Chilia părintelui Ambrozie, Tabăra de Sculptură și Satul Dacic.
Deși clipele petrecute aici au fost prea puține, imaginea acestui loc în care harul natural s-a contopit cu cel al creației umane, în care energiile cerului converg cu cele ale pământului, în care sacrul se coboară blând și îmbietor în profan, în care omul nu a reușit să pătrundă cu forța sa distructivă, ne-a creat clipe de bucurie, uimire, încântare și o puternică dorință de a reveni.

Elena TRIFAN / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *