◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

˝Libertatea de exprimare și de opinie publică˝ la Editura UZP

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, prin Libertatea de exprimare și opinie, pune în atenţia opiniei publice o tematică mult abordată în literatura juridică universală și în jurisprudența națională și internațională.
Lucrarea de față ne conduce într-o analiză cuprinzătoare către diferitele probleme pe care le ridică exercitarea libertății de exprimare. Bun cunoscător al documentelor internaționale privind drepturile omului, autorul ne prezintă, în primul rând, drepturile legate de libertatea de exprimare – dreptul la opinie, dreptul de a primi informații și idei, de a le difuza, de a
avea acces la informații publice, precum şi îndatoririle corespunzătoare. Având în vedere că libertatea de exprimare nu are caracter absolut, ci implică respectarea unor valori sociale importante, a drepturilor și libertăților altor persoane, autorul prezintă, pe baza jurisprudenței internaţionale, mai ales a Curții Europene a Drepturilor Omului, cazurile în care nu este protejată libertatea de exprimare. În esenţă, este vorba de situaţiile în care s-ar promova rasismul, violența sau alte încălcări ale drepturilor omului, ori ar fi negate sau justificate crime contra umanității, precum genocidul, holocaustul sau altele asemenea.
În carte, se evidenţiază că jurisprudența internațională a clarificat unele concepte care definesc întinderea libertății de exprimare, ca diferența între afirmația despre comiterea unui fapt și, respectiv, exprimarea unei judecăți de valoare despre un fapt sau o situație, în contextul cazurilor de defăimare, care impune ca un fapt invocat să fie dovedit, iar o judecată de valoare să aibă numai o suficientă bază de realitate.
Lucrarea prezintă numeroasele categorii de persoane protejate mai intens sau în mod specific în exercitarea dreptului lor la exprimare, de la oamenii politici, la persoane publice, jurnaliști, cei din domeniul academic și alții. Sunt analizate și principalele valori sociale care trebuie respectate în contextul exercitării libertății de exprimare – viața privată, onoarea și reputația altor persoane, imparțialitatea justiției, libertățile religioase, securitatea națională, integritatea teritorială, moralitatea publică, prevenirea dezordinii și a crimei. Rețin atenția precizările conform cărora sancțiunile aplicabile pentru încălcarea unor asemenea valori în exercitarea libertății de exprimare trebuie să fie proporționale cu gravitatea încălcării, sancțiunile penale putând fi aplicate numai în cazurile grave, pedeapsa cu închisoarea fiind greu compatibilă cu esența libertății de exprimare.
Ținând seama de evoluțiile intervenite, autorul pune în discuție și exercitarea libertății de exprimare prin media online, incluzând facebook, twitter și alte rețele sociale, care se caracterizează prin întinderea nelimitată a numărului de autori potențiali și anonimi, a conținutului și formelor de exprimare. Pornind de la normele aplicabile în prezent în media ofline (radio, televiziune), autorul urmărește să enunțe norme aplicabile și noilor media, precum și tendințe care se manifestă în practica internațională, în principal, în cazul unor încălcări ale drepturilor omului, pentru a se stabili în ce măsură răspunde autorul unei asemenea exprimări, el sau deținătorul platformei care o difuzează.
Un spaţiu distinct este dedicat jurnaliștilor (noțiune care pare să aibă un conținut mai larg decât cea de ziariști). Autorul trece în revistă, pe baza practicii internaționale, obligațiile statelor (de a respecta, proteja și a favoriza activitatea jurnaliştilor), unele evoluţii sociale și economice și impactul lor asupra activității acestora, precum și obligații care le revin
(de a acționa cu bună credință, a oferi informații corecte și temeinice, în conformitate cu etica jurnalistică, deci a acționa cu profesionalism).
În legătură cu exercitarea libertății de exprimare şi cu protecţia datelor personale, autorul examinează și unele aspecte privind supravegherea în masă, prin mijloace electronice, a populației, exercitată tot mai mult de autorități în multe state (care înseamnă accesul la toate convorbirile, la comunicările orale sau scrise prin internet sau alte mijloace, inclusiv la datele personale). Inițial limitată ca obiectiv la protecția împotriva terorismului și a criminalității organizate, și la aplicare în plan național, supravegherea în masă s-a extins la cea transnațională și are obiective mai largi, inclusiv economice, adesea folosirea datelor personale devenind prim plan.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene au adoptat decizii clare, prin care au statuat că supravegherea în masă a populației trebuie să
fie justificată și supusă unor garanții ferme privind durata, extinderea și accesul la datele personale. Probleme deosebite au apărut datorită legislației și politicii diferite ale SUA în acest domeniu și datorită acordurilor dintre Marea Britanie și SUA privind transferul de date personale. Ca urmare, au început negocieri între SUA și Uniunea Europeană privind accesul la datele personale și garanții privind folosirea acestora fără a încălca drepturile și interesele persoanelor. Primele acorduri încheiate au fost considerate inacceptabile de organismele europene și de asociații și organizații neguvernamentale. Ele au fost anulate prin decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în 2015 și, recent, în 16 iulie 2020.
În concluzie, cartea ne oferă un tablou complex al reglementărilor și opiniilor privind libertatea de exprimare, care afectează viața noastră, a tuturor, şi a cărui înțelegere ne poate ajuta să găsim mai bine căile de urmat spre împlinirea unei armonii universale.

Doru Dinu Glăvan
Președintele Uniunii Ziariștilor
Profesioniști din România

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *