◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Culoarea dragostei de carte

În anii noștri de liceu, am avut privilegiul să fim în aceeaşi clasă la reputatul colegiu național „Vasile Alecsandri” din Galați, îmi părea puțin mai înalt decât mine, dar și mai plinuț. Însă, cu siguranță, era mai ambițios. Avea o energie debordantă pe care și-o consuma, în primul rând, într-o dragoste uimitoare pentru literatura română, aproape obositoare uneori chiar și pentru răbdătorul profesor Laurențiu Bourceanu, dascăl eminent, cu vocație pedagogică rară.
L-am regăsit peste ani pe acest coleg de liceu și aveam să constat că energia aceea a rodit, după decenii de muncă, bogat și armonios, scoțând la iveală o personalitate culturală puternic conturată, cu doctorat și lucrări de prestigiu cuprinzând o largă arie tematică, realizate cu acribie și bun gust exemplare, demne de toată lauda.
Dar eu nu am de gând să-l laud pe acest fost coleg, nici nu ar agrea și nici nu i-ar prinde bine un astfel de discurs, însă câteva adevăruri e cazul să subliniez. Truistic vorbind, afirm că a adunat și el niște ani în ranița proprie încărcată cu de toate. Dar în pofida acestor ani, energia lui pare a cunoaște o vitalitate și mai puternică, o vitalitate care, deodată cu experiența acumulată, se răsfrânge luminos în tot ce face. Și ce face?! Chiar în clipa asta când scriu nu știu ce face, dar știu ce a făcut ieri. Iar în făcutul de ieri se înglobează făcutul a zece ani cu pasiune și dragoste pentru carte și beneficiarii ei cum greu, foarte greu se mai poate găsi pereche.
Ieri, la Galați, a deschis a X-a ediție a Festivalului Internațional de Carte AXIS LIBRI. De zece ani, la inițiativa lui și datorită, în primul rând, energiei despre care vorbeam, se desfășoară aici una dintre cele mai captivante manifestări dedicate cărții, întregului evantai de entități legate de carte, de la bibliotecă, scriitor, editor și, nu în ultimul rând, fiindcă enumerarea poate continua mult, până la Măria Sa Cititorul. Sunt prezente aproximativ 240 de edituri din țară și străinătate, autorități de o mare diversitate competițională, de la nivel național și local. Primarul, Președintele Consiliului Județean, Prefectul și-au făcut timp să dea greutate cu prezența domniilor lor acestui eveniment cultural, și nu doar, de prestigiu.
Un festival de carte, un lucru ce poate părea simplu de înfăptuit, dar de ce nu se întâmplă și în alte locuri din țară? Pentru că aici își pune amprenta directorul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, fostul meu coleg. În afara energiei uimitoare cu care l-a înzestrat divinitatea, el are calități de arhitect, de om al construcției. Plătește cu neliniștile sale, cu unele insomii câteodată, bănuiesc că şi cu supărări de tot felul, dar este recompensat cu satisfacția unei arhitecturi, care depășește importanța și dimensiunile unor obișnuite întâlniri cu cartea. Nu am văzut ieri disensiuni, nu am văzut culori politice la Galați. Zanfir Ilie are, în afara unei energii uimitoare, însușirea de a colora în dragoste de carte orice asperitate, din orice domeniu.

Firiță Carp / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *