Pâinea, sărăcia și…nădejdea

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

1. „Fiul meu, nu uita învățătura mea și inima ta să păzească sfaturile mele / Căci lungime de zile și ani de viață și propășire ți se vor adăuga. MILA și ADEVĂRUL să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale; Atunci vei afla har și bunăvoință înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. PUNE-ȚI NĂDEJDEA ÎN DOMNUL din toată inima ta și nu te bizui pe priceperea ta. Pe toate căile tale gândește la Dânsul și El îți va netezi toate cărările tale. PĂZEȘTE INIMA TA MAI MULT DECÂT ORICE, CĂCI DIN EA ȚÂȘNEȘTE VIAȚA”.

2. „Mâna leneșilor pricinuiește sărăcie, iar mâna celor înțelepți adună avuții. Cel ce adună în timpul verii este un om prevăzător, iar cel ce doarme în vremea secerișului este de ocară. BINECUVÂNTAREA DOMNULUI vine pe capul celui drept, iar ocara acoperă fața celor fără de lege. Pomenirea celui drept este spre binecuvântare, iar numele celui nelegiuit va fi blestemat. Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea; toiagul este pentru spatele celui fără de socotință celui lipsit de chibzuință. LIMBA OMULUI DREPT ESTE ARGINT CURAT DAR INIMA CELOR FĂRĂ DE LUCRU LEGE ESTE LUCRU DE PUȚIN PREȚ”.

3. „MAI BUNĂ ESTE O BUCATĂ DE PÂINE USCATĂ ÎN PACE, DECÂT O CASĂ PLINĂ CU CARNE DE JERTFE, DAR CU VRAJBĂ. Un slujitor înțelept e mai presus decât un fiu aducător de rușine. O inimă veselă este un leac minunat, pe când un duh fără curaj usucă oasele. Omul priceput are înaintea ochilor lui înțelepciunea, iar ochii celui rău se uită la capătul pământului. CEL CE ÎȘI STĂPÂNEȘTE CUVINTELE SALE ARE ȘTIINȚĂ ȘI CEL CE ÎȘI ȚINE CUMPĂTUL ESTE UN OM PRICEPUT”.

REGELE SOLOMON (1000 -931 î.d.Hr.),
a fost fiu al lui David și al Batșebei, așa zis rege al Israelului timp de 40 de ani (971-931 î Hr.), a avut o domnie faimoasă, prosperă și tihnită, constructorul Templului de la Ierusalim; de la el a rămas proverbială înțelepciunea sa. În anul 2010 s-au făcut descoperiri care atestă realitatea timpului lui Solomon, a faptelor lui și a zidurilor templului din Ierusalim. Pentru creștinătate, regele Solomon este acela care a cerut de la Dumnezeu înțelepciune pentru a-și conduce poporul, și primește de la Dumnezeu „o minte înțeleaptă și pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, și cum nu va avea nimeni după el cunoștințe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei și botanicii și care, pe deasupra primește bogății și slavă, așa încât în timpul vieții nu va mai fi nici un împărat ca el. Lui Dumnezeu i-a plăcut lucrul că Solomon n-a cerut nimic pentru el, ci pentru popor, nu cum cer alții: sănătate, bogăție, sau moartea dușmanilor.
Acesta a scris trei mii de pilde, pe care o parte (cca 800) alcătuiesc cartea biblică „Proverbele lui Solomon”. A alcătuit o mie cinci cântări, în care a vorbit despre copaci, de la cedrul de Liban până la isopul ce crește pe zid, despre dobitoace, despre păsări, despre târâtoare și despre pești. Cărțile istorice ale Vechiului Testament istorisesc că faima înțelepciunii sale devenise așa de mare încât veneau oameni din toate colțurile lumii ca să audă înțelepciunea dată lui de Dumnezeu. Chiar REGINA din SABA a venit să-l încerce prin întrebări grele, dar Solomon i-a răspuns la toate întrebările, încât regina a spus că faima lui este mult mai mare decât i se dusese. Lucrarea Templului din Ierusalim a durat 7 ani și la ea au participat 70 mii oameni de povară, 80 mii tăietori de lemne, 3300 de căpetenii, 1400 de care, 12.000 de călăreți și 40.000 de cai. Curtea și multe dependințe erau toate din aur. Rămâne proverbială următoare întâmplare: Două femei prostituate, se ceartă pentru un copil. Una o acuză pe cealaltă că și-a omorât copilul culcându-se din neglijență peste el și că l-ar fi schimbat cu al ei, în condițiile când trăiau în aceeași casă, născuseră la trei zile distanță și nu era nimeni cu ele în casă. Solomon cere o sabie și spune să fie tăiat copilul în două și să fie dat fiecărei femei câte jumătate. Mamei adevărate i se rupe inima pentru copil, așa încât cu lacrimi de mamă adevărată cere să i se dea copilul celeilalte femei numai să nu fie omorât. Solomon și oamenii și-au dat seama cine este mama adevărată și s-au minunat de înțelepciunea lui Solomon. Dumnezeu, l-a pedepsit pe Solomon prin preluarea regatului de către Ieroboam, pentru faptul că nu a ascultat poruncile Lui, și în special de a nu se amesteca cu alte popoare. A domnit 40 de ani.

P.S. VASILE BĂNCILĂ (1897-1979), filosof, pedagog, eseist: „Dumnezeu este o enigmă, este chiar o enigmă a enigmelor. Dar El este în același timp pentru noi cel mai mare izvor de lumină, de bucurie și de sens permanent inedit.

Părintele Ilie

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.