Faptul că politicienii români încă își dau cu stângul în dreptul și după trei decenii de la ,,revoluția” din decembrie 1989, mă motivează să cred că, a venit vreme să descoperim descântecul potrivit, pentru alungarea duhurile rele ce ne bântuie țara din toate punctele cardinale. A venit vremea să punem piciorul în prag și să nu mai permitem nimănui să ne pună la îndoială identitatea națională, calitatea de ctitori de istorie în Europa și de stăpâni la noi acasă.
Motive serioase să ne opunem din răsputeri tuturor acelora, care încă mai seamănă sămânța suspiciunii în ceea ce ne privește, întrucât avem și noi minte destulă să înțelegem, că nu putem rămâne cunoscuţi în istorie numai prin Dracula, adică prin Vlad Ţepeș, al cărui mare simţ al dreptăţii este bine evidențiat de Petru Țuțea în cuvintele: ,,pe vremea marelui voievod, dormeai cu punga de aur sub cap de frica să nu furi de la tine însuți”.
Moment din istoria națională, care trebuie cunoscut și de ,,urmașii, urmașilor noștri”, pentru ca în fruntea țării să nu mai ajungă ,,în veacul-veacului”, oameni subordonați principiului ,,care pe care”, incompatibili cu funcția și cu butoanele de comandă la care au acces.
Îmi crește tensiunea numai cănd mă gândesc la cârcotașii, care încearcă să distrugă în acest popor, sentimentul național și respectul pentru adevăr, pentru trecut și chiar pentru protejarea naturii, la al cărei altar ar trebui să ne reculegem, pentru a scăpa de tot ce ne oprește să înțelegem că, bunăstarea ține în primul rând de noi, de felul cum gândim, cum muncim și cum dezvoltăm în continuare dimensiuni economice, sociale și educaționale compatibile cu cele din țările dezvoltate, pentru a nu rămâne doar un punct turistic pe harta Europei, în care viitorul aparține celor îndrăzneți și nu acelora cu suflet mic, atașați de valori străine, ce întind elasticul până se rupe, aruncând tot felul de afurisenii la adresa acelora cu destulă materie cenușie la îndemână !
Afurisenii adresate oamenilor cu bun simț, care se întrebă: ,,Cea mai rămas din fibra noastră naţională, în ultimi 30 de ani de capitalism mioritic, care în afară de faptul că, ne-a așezat între scutul americanilor de la Deveselu și katiușa rușilor din Trasnistria, s-au dovedit incapabil să promoveze valoarea, așa cum o promovează celelalte țări din Uniunea Europeană, în care banii au valoare mai mare decât sufletul.
Dacă ,,comunismul – vorba lui Petre Ţuţea – a fost cea mai mare aflare în treabă a omenirii”, mă întreb ce legitimitate are capitalismul nostru românesc, care din păcate ne învăță să ne demolăm unii pe alții, fără să conștientizăm că ni se subțiază neamul și că fără serioase programe economice, sociale și educaționale, nu vom putea opri decapitalizarea noastră umană și întări respectul străinilor pentru această țara .
Cu toate acestea, noi almăjenii am rămas în continuare fala Banatului, cu toate nu trăim la nivelul sentimentelor pe care le nutrim faţă de această ţară, în care vorba lui Tudor Arghezi ,,încă aleargă umbră după umbră şi suspin după suspin”!
Suspinul rădăcinilor noastre milenare, pentru că încă ne târguim vatra, să ne înstrăinăm unii de alții și să le cedăm străinilor frâile suveranităţii noastre naţionale! Motive serioase să ne împotrivim tuturor acelora, care şi-au pierdut busola şi au răstignit ţara pe crucea umilinţei. Umilință pe care o poți remarca zi de zi în spectacolul jenant și penibil al aleșilor noștrii din Parlamentul ţării , incapabili să promoveze argumente sociale, economice și educaționale compatibile, măcar cu cele de dinainte de anul 1989 !
Argumente dispărute în Valea Almăjui, după anul 1990, odată dispariția celor câteva mii de locuri de muncă de la INTERCOOP, Fabrica de cherestea , SMT, Apele Române , Pajiști , I.T.S.A.I.A, Drumurile Naţionale, Baza de recepţie, Fabrica de lapte, P.E.C.O, Inteprinderea forestieră, Spitalul comunal , Inteprinderea de Transport Auto, Cooperaţia de consum, Secția de Foraj și Lucrări Geologice Speciale din Eftimie Murgu(Rudăria) și Bozovici, UMTF-ul și Uscătorul de fructe(Borlovenii Vechi), cât și Farica de cherestea (Borlovenii Noi) !
Unităţi economice şi sociale, înlocuite cu lipsa locurilor de muncă și a investiţiilor în infrastructură. Fapt ce a declanșat, insurecţia din sufletul meu de almăjan convins că, economia românească nu poate fi reconstruită cu ajutorul promisiunilor neonorate şi cu marea de lacrimi şi de dureri, provocate de aleșii poporului, care în afară de aruncatul cu piatra în aşa fel, încât să nu se vadă mâna celui care o aruncă, nu au învățat nimic în cei 30 de ani, trecuți de la îlocuirea economiei centralizate cu economia de piață! !
Argument din care se desprinde ruga mea, ca omul potrivit să ajungă la locul potrivit, pentru a pune capăt domniei celor capabili să încurce și lucrurile simple.
Cu toate acestea, Valea Almăjului, rămâne o poveste mai veche decât istoria. Este povestea stămoșilor noștri, care au murit fără să știe ce se întâmplă dincolo de zidurile munților Semenicului, Aninei, Almăjului și locvei, până când împăratul ,, drăguţul de el, în marea lui milă” ia înrengimentat și trimis să lupte împotriva dușmanilor imperiului habsburgic. Dar despre aceste fapte de arme cu altă ocazie.
profesor DĂNILĂ SITARIU