default-logo

Cea mai veche pisanie românească (2 octombrie 1409)

Cu 611 ani în urmă(2 octombrie 1409) era atestată cea mai veche pisanie românească, data inscripţiei care însoţeşte tabloul votiv existent în biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Gheorghe” din Streisângeorgiu, judeţul Hunedoara. Au fost menţionaţi „jupân” Chendreşu, ctitorul, şi soţia sa, „jupâniţa” Nistora, împreună cu fiii. Nu numai vechimea ce și arhitectura ei bine conservată, pictura valoroasă din trei perioade diferite: 1313-14, 1409 și 1743, și nu mai puțin situl arheologic, fac din această biserică una dintre cele mai prețioase monumente de arhitectură medievală transilvană. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice cu cod LMI HD-II-m-A-03454. Construită în stilul romanic, între 1313–14, pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140, biserica din Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcții medievale din Transilvania și România cunoscute până în prezent și păstrate în funcțiune. Săpăturile arheologice au relevat vechimea neașteptat de mare a bisericii, din anii 1313-1314, conform inscripției slavo-române din biserică. Inscripția a fost descoperită în altarul bisericii, în timpul unor sondaje asupra pereților. Mormintele din jurul bisericii datează din secolele XII-XIII. Stratigrafia mormintelor și alte date au permis concluzia că înaintea bisericii de zid, a existat o biserică de lemn, cu același plan și aceleași dimensiuni datată în a doua jumătate a secolului al XI-lea.

Textul inscripției slavo-române de la 1313 în forma găsită pe zid:

„În anul 1313/1314 am făcut biserica cu ajutorul sfântului Gheorghe și al Maicii Domnului și al tuturor sfinților, întru ajutorul și iertarea păcatelor cneazului Balea și întru ajutorul și mântuirea și iertarea păcatelor popii Naneș și ale lui Teofil zugravul.”

Pictura murală interioară se păstrează din trei etape succesive, cea inițială din 1313–1314, refăcută în 1409 și 1743.

În secolul XVIII sau XIX bisericii i s-a adăugat o tindă spre vest, care a fost demolată în urma restaurărilor din anii 1970.

La exterior, pe zid, dar și în interiorul bisericii se observă lespezi romane preluate de la o villa rustica din apropiere.

Surse: G. Mihăilă, Studii de lingvistică și filologie, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 10, Wikipedia, Centrul de Documentare „Dimitrie Gusti” al Societății Române de Radiodifuziune.

leviathan.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.