default-logo

Salon Gutenberg – 3G – brunch, tea, coffee sau #octobermood

Parcă special pentru acest Salon Gutenberg a scris Monica R. Iacob, prietenă bună a revistei și a salonului, poemul scurt, în care a reușit să surprindă esența ultimelor opt luni, câte au trecut de la Gala Excelenței: „Dacă aș avea pe cine lua în brațe, aș rămâne așa!”
În data de 17 octombrie 2020 s-a nimerit să fie dulce(-amăruie) dimineața de toamnă, dulceața fiindu-i conferită de reușita întâlnirii Salonului Gutenberg, de distribuirea celor trei numere ale revistei (42,43,44) ajunse (când oare?!) în anul 12, de revederea și îmbrățișarea (metaforic vorbind!) a vechilor ei prieteni. Urma de bitter a fost dată de absența, motivată, a atâtor și atâtor prieteni și colaboratori cărora, de această dată, le-a fost imposibil să ajungă la Salon, dar care au fost amintiți, fiindcă prezența lor fizică nu a împiedicat transferul câte unui gând telepatic, ca un argument că distanțele… devin relative.
22. Număr simbolic desigur. Atâția au reușit să ajungă la „brunch, tea & coffee”, printre ei numărându-se Flavius Ștețcu, directorul Editurii Gutenberg Univers, Constantin Avădanei, Anton Ilica, cel din urmă spărgând gheața, prin câteva cuvinte de laudă aduse colectivului redacțional, dar și prin prezentarea noului director al editurii, Flaviuș Ștețco, care a apreciat calitatea Salonului, afirmând: „Mă bucur să (re)întâlnesc prieteni dragi. Printr-o conjunctură, sunt directorul Editurii Gutenberg Univers. Revista Gutenberg reprezintă o surpriză minunată, scrisul arădean fiind pe mâini bune. Cât voi fi acolo, veți avea în mine un sprijin real.” După exprimarea unor gânduri atât de frumoase, după ce Iuliana Pintea l-a prezentat, cu mândrie și căldură, pe omul Flavius Ștețcu, era firesc ca acesta să fie numit MEMBRU ONORIFIC AL SALONULUI GUTENBERG.
Tot Anton Ilica a observat, frumoasă coincidență!, că în parcul din fața restaurantului în care se desfășoară acest Salon, există o statuie – bustul lui Bujor Buda, ziarist arădean care a iubit Aradul mai mult decât orice, pe soclul căruia e scris: „Dragi arădeni, voi nu aveți idee cât de frumos e Aradul!”. Pornind de la această afirmație, aparent fără nici o legătură cu întâlnirea Salonului, Anton Ilica a realizat o rețea de „noduri și semne”, din care nu a lipsit Stamatiad, profesorul și omul de cultură care a înființat, la Arad, un Salon Literar. De la acest „nod” s-a ajuns la Lucian Blaga, legat de asemenea de Arad, atât datorită faptului că aici și-a făcut debutul poetic, la 15 ani, în revista „Tribuna”, cât și datorită debutului în filozofie, cu patru ani mai târziu, publicând „Reflecții asupra intuiției lui Bergson”, în revista „Românul”. Sigur că Blaga a fost legat și de Celălalt Salon, al lui Stamatiad, publicând, în mai puțin de un an, șase eseuri filosofice.
Salonul Gutenberg, salon atipic, în trei culori anotimpurale, nu s-a însingurat, din contră, în acest an de pomină, a strâns în jurul lui tineri, le amintim doar pe Bianca Pop, Noemi Szentesi și pe Lidia Leahu, cele mai tinere voci/condeie ale Salonului, în această dimineață de octombrie, Noemi îmblânzind melancoliile specifice toamnei prin interpretarea unui minunat cântec, iar Lidia recitând două dintre poemele sale lirice, despre care Anton Ilica a afirmat, pe bună dreptate, că „sunt poezii pline de candid și sensibilitate, cu autentice virtuți literare, poezii scrise cu propriul sânge”.
Constantin Avădanei, venit tocmai din Alba Iulia, oraș al Marii Uniri, alături de Arad, își reamintește și împărtășește cu cei prezenți momentul în care a început să colaboreze cu Salonul Gutenberg, ajungând să facă parte din echipa revistei, apreciind tot ceea ce se întâmplă aici, fiindcă Florica R. Cândea reușește să creeze punți atât între arte diverse, fiecare, de la literatură până la muzică, film și teatru, găsindu-și loc confortabil în paginile revistei-mozaic Gutenberg, cât și între românii de acasă și cei din diaspora sau între generații. Despre cea din urmă, Constantin Avădanei a precizat: „colaborarea între generații e deosebit de importantă, deoarece face ca ISTORIA să fie cunoscută și transmisă mai departe, generațiilor viitoare.”
Marius Țica, venit la Salon tocmai din Bătania, Ungaria, a impresionat prin coșul lui cu fructe… exotice: goji, smochine, jujube, achebia, fructe de ciocolată, fructe cultivate în livada proprie, pentru fiecare în parte aducând informații complexe. Adevărul e că „un măr pe zi ține doctorul la distanță”, dar efecte similare au și aceste fructe: să protejeze sănătatea, al cărei capital a crescut foarte mult, în acest an, la bursa de (autentice) valori ale omenirii.
La final de Salon Gutenberg, în loc de concluzii, au fost punctate mai multe aspecte:
Florica R. Cândea, a transmis celor prezenți gândurile bune ale președintelui UZPR, Doru Dinu Glăvan, care ar fi trebuit să fie la Arad în această zi, unde urma să aibă loc Consiliul Național al Ziariștilor. Din motive obiective, acesta a fost amânat.
A fost reluată ideea de a continua colaborarea cu diaspora, prin Vasile Barbu, Bunicuțele de la Uzdin, Teodor Groza Delacodru, Vanghea Steryu.
Publicarea în paginile revistei atât a celor mai sus amintiți, cât și a vocilor tinere, fiindcă au potențial de a deveni voci avizate în presa și creația literară, ipoteză argumentată prin faptul că revista Gutenberg a alocat un spațiu generos atât CENTENARULUI UZPR, cât și lansării prestigiosului volum „Voci și vocații arădene”, semnat de Vasile Filip și Emil Șimandan.

Florica R. Cândea/ UZPR ARAD
Carina A. Baba
Foto: Ioana Nistor, Mircea Irimescu, Mircea Boran

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.