O nouă carte la Filiala „Tudor Arghezi”
Chiar în aceste zile a ieșit de sub tipar, la prestigioasa editură craioveană „Scrisul Românesc”, o nouă carte semnată de Rodica Pospai Păvălan, din Filiala „Tudor Arghezi”: Scriitori doljeni și mehedințeni din Piemontul Bălăciței. Aceasta reprezintă continuarea unui proiect de scoatere la lumină a valorilor literare și culturale dintr-o străveche zonă a Olteniei. 45 de scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor, multe nume de rezonanță națională indiscutabilă, sunt prezentați prin câte o notă biobibliografică, eșantioane din creație și referințe critice. Câteva detalii reies din paginile semnate de autoare în deschiderea lucrării.
M.P.
Apariția acestei lucrări constituie respectarea unei promisiuni, făcută în Argument la cartea precedentă, Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței (Fundația Editură Scrisul Românesc, 2019), în care am dorit conturarea unui tablou al valorilor pe care le-a dat țării o mică parte a sa, din centrul Olteniei, componentă, geografic, a Podișului Getic și situată, administrativ, pe zonele de hotar ale județelor Mehedinți și Dolj.
Criteriul unic al acelui volum a fost cel de a prezenta toate personalitățile care au lăsat în urma lor, dincolo de moșteniri și moștenitori, cel puțin o carte. Spuneam, de atunci, că este un fel de omagiu adus oamenilor care au știut că, aplecându-se asupra colii albe de hârtie, vor încredința munca, talentul și cunoștințele lor viitorimii, pe termen nelimitat. Și, de ce nu, un omagiu adus chiar cărților, cărămizile unei zidiri căreia Timpul nu îi erodează pereții, ci îi sporește valoarea. Adunarea în acea lucrare a fișelor biobibliografice ale tuturor oamenilor care au pornit din acele meleaguri, valorificând și amplificând/actualizând documentația provenită din mai vechi preocupări, a evidențiat, considerăm, „caratele țărânii”, valențe culturale nebănuite cu sorgintea în satul tradițional românesc, deoarece zona în discuție este alcătuită exclusiv din localități rurale.
Și este uimitor să constatăm, parcurgând lista și biobibliografiile celor 129 de personalități, nume și realizări de excepție ale unor mari savanți (Henri Coandă, Nicolae Vasilescu-Karpen, Ștefan Odobleja, C. Rădulescu-Motru), scriitori (Șerban Cioculescu, Emil Manu, I. C. Chițimia), istorici (Petrache Cernătescu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Iordache Anastase), matematicianul C. Ionescu-Țiu și alții, mulți, trecuți în lumea umbrelor, cărora li se adaugă o valoroasă intelectualitate contemporană.
Se cuvine să reiterez faptul că zona nu este cunoscută la nivel național pe cât ar merita, de aceea, față de lucrările apărute până acum, ar fi de așteptat și altele.
Sigur, mergând, în respectiva lucrare, pe criteriul de a cuprinde autorii de cărți din toate domeniile (câți am putut afla), ne-am confruntat cu situația de a exista un anumit dezechilibru, pentru că, de exemplu, sunt și autori ai unei singure cărți, dar și scriitori consacrați, a căror operă ocupă un raft de bibliotecă. În asemenea condiții, o rezolvare rezonabilă ni s-a părut a fi realizarea unor fișe biobibliografice oarecum standardizate, de întinderi relativ apropiate și continuarea acelui volum cu un altul, cel de față, o antologie a scriitorilor (membri ai Uniunii Scriitorilor din România) din Piemontul Bălăciței.
La scriitorii antologați am adus, în raport cu conținutul din lucrarea precedentă, adăugiri legate de: extinderea informațiilor din fișa biobibliografică, în mod deosebit privind viața autorilor, ca elemente de istorie literară, pentru a folosi celor ce le analizează opera; corectarea, dacă a fost cazul, a unor informații; completarea listei de lucrări editate, acolo unde au apărut lucrări noi sau unde am constatat omiteri în lucrarea precedentă; fragmente din operă; opinii, păreri, descrierea unor fapte de viață – aparținând scriitorilor respectivi; fragmente de cronici de carte sau opinii ale unor critici literari, dar și, în unele cazuri, ale unor oameni care au trăit în preajma scriitorilor.
De bază în documentare a rămas munca de bibliotecă și foarte mult material se datorează fondurilor Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, unde și activitatea mea se desfășoară de peste douăzeci și cinci de ani. Înainte de toate, a fost un privilegiu găsirea la raft a foarte multor lucrări ale autorilor respectivi, de la fondul tradițional până la zonele cărților recente. De asemenea, dicționarele literare, antologiile anterioare, diversele monografii – au constituit surse serioase și credibile de documentare. Nu în ultimul rând, foarte utile au fost și rămân lucrările realizate în plan local sau regional și îmi exprim, încă o dată, gratitudinea față de autorii din zonă ai unor lucrări de tip dicționar sau antologii.
Din mediul on-line am încercat adâncirea informației și am constatat, în cele mai multe cazuri, că posibilitățile tehnice aduse de ultimii ani privind circulația datelor, existența unui volum extrem de mare și de divers în acest mediu, constituie un avantaj al cercetării. Cu verificarea necesară, desigur.
Nu pot încheia aceste rânduri fără sincere mulțumiri oamenilor care m-au ajutat: profesorului și scriitorului Nicolae Pârvulescu, pentru ideea de a realiza, separat de volumul Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței, o antologie a scriitorilor, membri ai USR, din acest blagoslovit spațiu geografic; istoricului prof. dr. Dinică Ciobotea, pentru ideea inițială, spațiul tipografic acordat, în 2013, în monografia dedicată zonei și punerea la dispoziție a unor materiale documentare; distinsului academician, scriitorul Dumitru Radu Popescu, pentru frazele scrise spre a fi inserate pe coperta IV a cărții; cercetătorului și scriitorului Tudor Nedelcea, pentru ajutorul în ierarhizarea surselor, indicarea unor surse mai puțin cunoscute și accesul la anumite materiale ale sale; scriitorului și jurnalistului Mircea Pospai, pentru punerea în legătură cu scriitori în viață sau cu urmași ai unora dintre cei decedați, sprijinul în documentare, în special cea on-line, organizarea și prelectura lucrării; criticului literar Marian Barbu, pentru cuvintele de încurajare; nu în ultimul rând, cercetătorului și istoricului literar Florea Firan, pentru faptul că lucrările sale mi-au fost un model și mi-au facilitat documentarea, precum și pentru eforturile editoriale în apariția de față.
RODICA POSPAI PĂVĂLAN / UZPR