default-logo

Barometrul de Sănătate Publică: Prioritățile românilor în perioada pandemiei de COVID-19

Vă transmitem datele complete ale Barometrului de sănătate publică – 2020, prima analiză de acest fel realizată în România. Cercetarea a fost realizate de cãtre Institutul de Ştiinţe Politice și Relaţii internaţionale al Academiei Române și Centru de Cercetări Sociale LARICS, în parteneriat cu ARPIM.
De asemenea, găsiţi mai jos şi comunicatul de presă al evenimentului de lansare de astãzi, noi, 12 noiembrie, în Aulă Academiei Române.

 

Barometrul de Sãnãtate Publicã: Prioritãțile românilor în perioada pandemiei de COVID-19
• 47% dintre români se considerã foarte bine informați cu privire la COVID-19, accesând surse oficiale precum cele ale Uniunii Europene sau Organizația Mondialã a Sãnãtãții.
• Peste jumãtate dintre români considerã cã testarea și tratamentul pentru infecția cu SARS-CoV-2 nu sunt suficient de accesibile în România și peste 83% dintre români considerã cã este important sã avem acces la medicamente inovatoare.
București, 12 noiembrie 2020 – Protejarea locurilor de muncã, desfãșurarea școlii în siguranțã și implementarea mãsurilor împotriva rãspândirii infecțiilor cu noul coronavirus ar trebui sã fie prioritãțile Guvernului în acest moment, în opinia românilor. Datele fac parte din “Barometrul de Sãnãtate Publicã (Octombrie 2020)”, ce evalueazã percepția românilor cu privire la sãnãtatea lor și la sistemul de sãnãtate, în perioada pandemiei de COVID-19, realizat de Centrul de Cercetãri Sociologice Larics (CCSL) și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI), sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, în parteneriat cu Asociația Românã a Producãtorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și care a fost lansat astãzi, în cadrul unui workshop la care au participat reprezentanți la nivel înalt ai autoritãților, voci importante ale sistemului medical, reprezentanți ai mediului academic și ai industriei de medicamente.
“Într-un astfel de Barometru nu evaluãm doar percepția, ci mãsurãm un indice de statalitate. Trebuie sã evaluãm încrederea în sistem de fiecare datã când avem de-a face cu o crizã. Cuvântul încredere este strategic într-o astfel de perioadã”, a declarat Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, Director Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.
“Oricare dintre noi cred cã ar trebui sã ne gândim ce prioritãți avem ca lideri ai acestei națiuni. În opinia mea, prioritãțile ar trebui sã fie problemele de sãnãtate – care sunt constante și actuale, iar acum suntem într-o zonã criticã -, educația și hrana, care poate fi corelatã cu pãstrarea locurilor de muncã”, a declarat Academician Victor Voicu, Vicepreședintele Academiei Române, Președinte al Secþiei de ªştiinţe Medicale a Academiei Române.
37% dintre români sunt de pãrere cã țara noastrã a fost nevoitã sã se descurce singurã în combaterea pandemiei de coronavirus, iar peste 35% cred cã țara noastrã a primit cel mai mult ajutor de la Uniunea Europeanã.
În timp ce 47% dintre români se considerã foarte bine informați cu privire la COVID-19 și 43% mai degrabã informați, cele mai de încredere surse oficiale de informație, în opinia lor, sunt Uniunea Europeanã și Organizația Mondialã a Sãnãtãții. În ceea ce privește sursele de informare despre coronavirus, situația medicalã din țarã și din lume sau despre mãsurile luate de autoritãți, cei mai mulți români se îndreaptã cãtre televiziunile de știri, televiziuni în general sau ziare ori presa online, iar peste 43% declarã cã identificã zilnic sau aproape în fiecare zi informații sau știri false despre coronavirus.
Creșterea accesului la servicii medicale și medicamente
Peste jumãtate dintre români considerã cã testarea și tratamentul pentru infecția cu SARS-CoV-2 sunt mai degrabã inaccesibile în România și mai mult de jumătate dintre români și-ar dori că medicii sã ofere consultații telefonice sau online și dupã ce se încheie pandemia. Accesul la aparaturã și medicamente inovatoare, amabilitatea și atenția personalului medical, condițiile din spitale și gratuitatea sau compensarea serviciilor medicale de la bugetul de stat se numãrã printre aspectele care sunt importante pentru români, în afarã de tratamentul propriu-zis, atunci când beneficiazã de servicii medicale.
53% dintre români spun cã își fac analizele anual sau mai des și doar 11% declarã cã nu și-au fãcut analizele în ultimii 5 ani. În cazul apariției unei probleme de sãnãtate, peste jumãtate merg direct la medicul de familie, cel care este considerat și principala sursã de informare despre medicamente sau boli, 21% se informeazã despre ce ar putea fi vorba și cumpãrã medicamente și 14% apeleazã la ajutorul farmacistului. Doar 7% declarã cã merg direct la o policlinicã sau la camera de gardã a unui spital.
În privința tratamentului, 8 din 10 respondenți sunt de pãrere cã românii nu beneficiazã și mai degrabã nu beneficiazã de medicamente inovatoare în aceeași mãsurã ca alți europeni, iar o treime dintre români au declarat cã s-a întâmplat sã nu gãseascã un medicament în România, atunci când au avut nevoie pentru ei sau un membru al familiei. De altfel, peste 83% considerã cã este important sã aibã acces la medicamente inovatoare: 42% spun cã este important sã beneficiem de inovație la fel ca toți ceilalți cetãțeni europeni și 40% considerã cã este important pentru îmbunãtãțirea stãrii de sãnãtate și a calitãții vieții populației. Când vine vorba despre principalele caracteristici ale unui medicament, respondenții au declarat cã vor ca acesta sã acționeze rapid, sã fie ușor de administrat și sã nu aibã efecte adverse semnificative.
“Datele acestui Barometru, realizat în timp de pandemie, ne aratã încã o datã cât de important este că România sã fie în rând cu țãrile europene și sã aibã acces la standarde de îngrijire și tratament avansate. Apreciem eforturile depuse de autoritãți în aceastã perioadã și suntem încrezãtori cã sãnãtatea și accesul la terapii noi vor rãmâne prioritare și în perioada urmãtoare. Ne dorim ca datele acestui Barometru sã aducã în atenția factorilor de decizie adevãratele prioritãți ale românilor, astfel încât programele de guvernare pentru perioada urmãtoare sã punã în centrul acțiunilor vocea populației”, a declarat Alina Culcea, președinte ARPIM.

Vaccinarea: peste jumãtate sunt de acord cu vaccinarea în cazurile recomandate de medici și autoritãți
Marile puteri ale lumii și companiile multinaționale producãtoare de vaccinuri sunt cele care investesc cel mai mult pentru descoperirea unui vaccin împotriva COVID-19, cred 6 din 10 români. În cazul descoperirii unui vaccin pentru COVID-19, 21% dintre români s-ar vaccina dacã serul ar fi disponibil, o treime ar alege sã se imunizeze doar dacã ar auzi cã nu au fost efecte adverse și 8% ar dori sã știe mai multe informații pentru a lua decizia vaccinãrii. Aproape jumãtate dintre respondenți sunt de pãrere cã vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 ar trebui discutatã pentru fiecare persoanã în parte, pentru cã este o problemã mai complicatã decât pare, procentul celor care cred cã vaccinarea are mai degrabã avantaje și al celor care pun mai presus riscurile fiind similar.
Dintre tipurile de vaccinuri existente pe piațã, vaccinul antigripal, vaccinul împotriva hepatitei B, ROR, antirabic, varicelic și vaccinul BCG sunt cunoscute pentru mai mult de jumãtate dintre respondenți și tot peste jumãtate (55%) sunt de acord cu vaccinarea în toate cazurile recomandate de medici și autoritãți. În ceea ce privește vaccinarea copiilor, peste jumãtate considerã cã este necesarã și ar trebui sã fie obligatorie, iar mai mult de o treime considerã cã imunizarea lor este bunã, dar nu ar trebui sã fie obligatorie.
În contextul actual pandemic, 7 din 10 participanți la sondaj au declarat cã nu se vor vaccina în aceastã toamnã împotriva gripei, iar peste 81% nu s-au imunizat nici sezonul trecut. Sondajul mai aratã cã 3 din 10 români sunt de pãrere cã vaccinurile existente astãzi sunt eficiente și sigure, în timp ce peste 43% considerã cã sunt eficiente, dar nu știu cât de sigure sunt.
Sondajul de opinie “Barometrul de Sãnãtate Publicã” a fost realizat în perioada 25 septembrie – 16 octombrie 2020, pe un eșantion de 1.000 persoane, reprezentativ pentru populația României, eroarea maximã admisã a datelor fiind de ±3%, la un grad de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate în toate județele României și în sectoarele Municipiului București.
Barometru de sănătate publica 2020

Institutul de Științe Politice şi Relații Internaționale
IULIU MANIU 1-3, CORP A, ET. 7, SECTOR 6
BUCUREŞTI 061072
România

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.