default-logo

Prin satul global…

În volumul „La pas prin satul global”, dl Ion Pătraşcu oferă, cu deosebită sensibilitate şi acurateţe, imagini şi informaţii din locurile prin care a trecut, în calitate de oficial al diplomaţiei româneşti sau, pur şi simplu, ca turist atent şi documentat.

Titlul cărţii vine de la sintagma „Sat Global”, lansată, prin anul 1960, de filosoful canadian Marshall McLuhan. Acesta susţinea că timpul şi spaţiul se dizolvă, iar Terra se comprimă până ajunge la dimensiunile unui sat global, şi că, în loc să se îndrepte spre o „vastă bibliotecă alexandrină”, lumea a devenit un „computer”, un „creier electronic” exact ca o „piesă infantilă de science fiction”.

Aşa cum spune dl acad. Gh. Păun, în pre-faţa cărţii, dl Ion Pătraşcu a fost unul dintre „discreţii constructori ai «transcontinentalelor» diplomaţiei româneşti din deceniile în care România media între China şi Uniu-nea Sovietică, între China şi SUA, între Israel şi ţările arabe, realizând punţi de comunicare greu de imaginat înainte”.

Autorul cărţii şi-a început călătoria prin satul global încă din anul 1960, cu o escală la Moscova (1960-1963; unde i s-a încredinţat prima misiune în străinătate), un drum spre China (1965-1969); a urmat apoi o incursiune în extremitatea vestică a Europei, în Olanda (1972-1978; 1984). Mai târziu, eroul nostru poposeşte în lumea arabă: în Egipt (1987-1988) şi în Siria (1990-1993), unde a făcut cunoştinţă cu civilizaţii dintre cele mai vechi. Faza finală a activităţii diplomatice s-a încheiat la Atena (1995-1998), iar concluzia este că „România nu era şi nu este o pată oarecare pe harta lumii”, ci ea are în spate o „civilizaţie multimilenară” care „nu păleşte” în faţa civilizaţiilor de pe Valea Nilului, a Eufratului şi Hindului, din îndepărtata Chină sau din mai apropiata Eladă.

Referitor la „noua” Românie, adică cea de după 1989, autorul conchide: „Pe atunci, România avea un nume, avea prestigiu şi contribuţii marcante la soluţionarea unor dispute pe plan regional sau chiar mondial. (…) Astăzi te apucă mila când o vezi cât de nevolnică este pe toate planurile cu perioade interminabile de neguvernare şi cu o minimă suveranitate. Este invizibilă în structurile europene. Ce contrast între cele două Românii!”.

Cu deosebită mândrie, dl Ion Pătraşcu afirmă că, în viaţa sa, a mers pe urmele Luceafărului literaturii române, pe diferite trasee ale Terrei, unde, chiar dacă acesta nu a fost fizic, a radiat lumină, iar cunoştinţele lui des-pre istoria şi cultura omenirii erau de dimensiuni enciclopedice: a fost cu Eminescu pe Valea Nilului, apoi în China, unde a constatat că Eminescu se bucura de cinste şi afecţiune, prin ţara perşilor, urmărind-o pe Şeherazada, în India, unde „făcea pereche demnă cu Rabindranath Tagore, ca şlefuitor de limbă”, la Praga şi Viena, la fraţii basarabeni şi bucovineni etc.

Volumul „La pas prin satul global” se citeşte cu plăcere şi interes, acesta impresionând prin bogăţia informaţiei, exactitatea datelor, arta şi ştiinţa descrierii locurilor. Autorul furnizează informaţii de mare însemnătate privind politica externă a României, în special a diplomaţiei româneşti, într-un anumit segment de timp, face legături între cultura română şi cultura locurilor unde a poposit, ca lucrător sau vizitator, şi creează punţi de legătură de o deosebită sensibilitate spre sufletul cititorului.

Doina Drăguţ

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.