default-logo

Spionarea și supravegherea jurnaliștilor 

 

O societate fără presă este pe cale de autodistrugere   

   Președintele Societății Interamericane de Presă, Jorge Canahuati Larach, în dialog cu Elena Chiriță- Reprezentanta UZPR pentru America Latină și Caraibee

“Violența directă împotriva jurnaliștilor și impunitatea în majoritatea crimelor este una dintre problemele nesoluționate în regiunea noastră.”

Marile pericole pentru presa tradițională

E.Ch.: În primul rând, în numele Uniunii Ziariștilor  Profesioniști din România, aș dori să vă felicit, în modul cel mai sincer, pentru numirea în funcția de președinte al Asociației Interamericane de Presă (SIP), pentru perioada 2020-2021. În același timp, vă mulțumesc foarte mult pentru că mi-ați oferit posibilitatea de a face acest interviu. Sunt încântată să pot colabora cu dvs.

JCL: Apreciez profund felicitările Uniunii  Ziariștilor Profesioniști din România și spațiul pe care mi-l oferă pentru a împărtăși colegilor noștri români numeroasele provocări cu care ne confruntăm în SIP, ca organizație de apărare a libertății presei în cele 3 Americi (America de Nord, America Centrală și America de Sud n.r.) și probabil că se văd teme comune în agenda noastră de lucru.

E.Ch. Daunele cauzate de acest nou coronavirus Sars-Cov-2 sunt bine cunoscute. Milioane de oameni afectați de această boală, jumătate din omenire condamnată să trăiască în izolare, frică și incertitudine, daune economice aproape necuantificabile, șomajul în creștere într-un ritm galopant, datorii la cote necunoscute, firme falimentare. Pe lângă pandemie, criza economică este un alt factor care pune în pericol mass-media, deoarece banii primiți pentru publicitate pot  fi mai puțini, iar recesiunea poate obliga mass-media mai mică și independentă să se închidă. Platformele mari, precum Facebook sau Google realizează profituri de miliarde prin substituirea presei adevărate. În această situație, cum vedeți viitorul jurnaliștilor? Presa scrisă și alte segmente ale mass-media sunt pe marginea prăpastiei?

JCL: Industria presei se confruntă cu o criză fără precedent din cauza efectelor pandemiei al cărei impact a fost negativ și care se adaugă la criza financiară de care suferim de câțiva ani, iar această  stare de haos a slăbit și mai mult mass-media ale cărei cheltuieli trebuie să fie reduse reduse. Cu toate acestea,  situația  ne-a obligat să reajustăm rapid planurile de dezvoltare prevăzute pentru o perioadă de 5 ani. Confruntați cu incertitudinea  acestor noi timpuri, a trebuit să ne adaptăm. După cum am menționat, când am acceptat președinția SIP, există comunități întregi care au rămas fără presa tradițională și fără nativii digitali; altele au dispărut sau  publică doar digital; au fost, de asemenea, multe concedieri. Este o situație tristă și suntem convinși că o societate fără presă este pe cale de autodistrugere. De aceea, trebuie să depunem toate eforturile pentru a merge mai departe.

Nu vreau să ignor marele sacrificiu făcut de mai mult de 130 de jurnaliști și personal media din  cele 3 Americi care, în timpul activității lor profesionale, au murit infectați cu coronavirus. Mass-media tradițională se află într-un proces accelerat de schimbare și nu putem să pierdem ritmul, pentru că atunci, da, am cădea în prăpastie.

E.Ch.: Știm cu toții că mulți jurnaliști din întreaga lume sunt supuși ostilităților și violenței, dar UNESCO afirmă că America Latină este cea mai periculoasă regiune pentru jurnaliști. „America Latină este a doua regiune din lume cu cei mai mulți jurnaliști  asasinați în ultimii cinci ani ”,  se arată în Raportul UNESCO din 2019. Cu ce ​​dificultăți se confruntă în prezent jurnaliștii în căutarea și obținerea de informații?

JCL: Violența directă împotriva jurnaliștilor și impunitatea în majoritatea crimelor este una dintre problemele nesoluționate în regiunea noastră și pentru organizația noastră. Această situație gravă este demonstrată de cei 20 de jurnaliști uciși în acest an: 10 în Mexic, 3 în Honduras, 2 în Venezuela, 1 în Barbados, 1 în Brazilia, 1 în Columbia, 1 în Paraguay și 1 dat dispărut în Peru. Dar nu trebuie să excludem că violența și ostilitatea au venit, prin stigmatizarea, discreditarea și disprețul public față de jurnaliști, față de mass-media, în general și de presa critică, în particular, din partea președinților precum Donald Trump din Statele Unite, Jair Bolsonaro din Brazilia, Andrés Manuel López Obrador din Mexic și Nicolás Maduro din Venezuela, pentru a-i menționa pe cei mai cunoscuți.

Restricțiile privind accesul la informațiile publice și lipsa de transparență sunt o altă formă de violență, nu numai împotriva presei, ci și împotriva cetățenilor al căror drept de a cunoaște și de a fi informați este afectat. Presa este fundamentală și o reflectare a acestui fapt este că, în ciuda crizei economice pe care o suferă mass-media, în ultimele luni am văzut o creștere a căutărilor făcute de cetățeni pe site-urile noastre, în căutarea de informații credibile.

E.Ch. Care sunt țările din regiune  care alarmează cel mai mult SIP. cu privire la situația presei ?

JCL: Potrivit rapoartelor noastre semestriale, Venezuela, Cuba și Nicaragua sunt țările care prezintă cele mai mari probleme pentru activitatea independentă a jurnalismului. Aceste trei cazuri au fost menționate și de SIP, Indexul Chapultepec – studiu  realizat de Universitatea Catolică Andrés Bello din Venezuela care a evidențiat controlul puterii executive asupra organelor judiciare și legislative lipsite de independență.

În aceste țări, au luat amploare atacurile împotriva jurnaliștilor, persecuția, arestările arbitrare, stigmatizarea pe rețelele sociale, precum și pirateria și blocarea mass-media digitale.  Dar deși am văzut că în alte țări există unele semnale îngrijorătoare, cum ar fi violența, proiecte de lege care amenință libertatea de exprimare, accesul limitat la informații, printre altele, în aceste națiuni există procese democratice și o presă solidă, activă., variată și prezentă  care susține în discursul public activitatea de informare, generând opinii cu privire la chestiuni contrare libertății de exprimare și a presei.

E.Ch.:Având în vedere experiența dvs profesională îndelungată, cum ați evalua situația presei în lumea actuală?

JCL: Cred că așa cum am explicat mai înainte, industria presei tradiționale se află într-un moment decisiv al existenței sale. Pe de altă parte, activitatea jurnalistică profesională se află în punctul său cel mai înalt și necesar Atât pandemia Covid-19, cât și infodemia și dezinformarea necesită o mai mare rigoare din partea jurnaliștilor pentru a le confrunta și a garanta informații demne de încredere, astfel încât cetățenii să fie siguri de informațiile media, pentru a le transmite mai departe.  Sub acest aspect, ne aflăm într-un moment bun și continuăm să fim relevanți.

E.Ch: Spionarea jurnaliștilor din America Latină reprezintă o amenințare letală pentru libertatea presei. Spionarea jurnaliștilor din America Latină face distincție între guverne autoritare sau democratice, de stânga sau de dreapta, sau poate fi considerat un pericol larg răspândit pentru comunicatori,  un pericol istoric și, încă, de actualitate? 

JCL: Spionarea și supravegherea jurnaliștilor și a mass-mediei este o practică neplăcută a liderilor și politicienilor din  cele 3 Americi, care trece dincolo de  prejudecățile ideologice și există de câteva decade. Nu numai în Columbia, Mexic sau Argentina democratică, dar nici în timpul dictaturilor militare de dreapta și de stânga,  acest lucru nu este acceptabil și trebuie să fie deplâns, deoarece este vorba de practici ilegale și abuzive. Spionajul, supravegherea urmăresc intimidarea, aflarea surselor jurnalistice și controlul asupra informației. 

E.Ch.: Pe măsură ce noul coronavirus a ajuns în aproape toate țările de pe planetă, o circulație masivă de informații false s-a răspândit la fel de repede ca virusul însuși. Recunoscând pericolul, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a avertizat, spunând că „inamicul nostru este și creșterea tot mai mare a dezinformării.” Organizația Mondială a Sănătății a identificat această „dezinformare” ca fiind o adevărată „a doua boală” care însoțește pandemia COVID-19. Cum comentați?

JCL: Recunoaștem provocarea globală și daunele inerente ale dezinformării multiplicate. în special. în timpul crizei de sănătate. Au fost create numeroase platforme și resurse foarte eficiente pentru identificarea fake news și credem că acestea „nu ar trebui combătute cu mecanisme de cenzură sau sancțiuni penale, ci mai, degrabă, cu adoptarea politicilor privind știrile și alfabetizarea digitală”, așa cum se arată  în  art.10 l din Declarația de la Salta, un document referitor la principiile libertății de exprimare în era digitală, pe care l-am scris și aprobat în 2018 De exemplu, ne preocupă proiectele legislative sau decretele anunțate de Chile, Columbia, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru și Argentina,  cu privire la  sancționarea diseminării știrilor false.

E.Ch. În afară de pandemie, cu ce  se mai confruntă presa din America Latină și Caraibe?

JCL: Criza provocată de pandemia Covid-19 a afectat toate sectoarele societății, dar ne confruntăm și cu restricții în exercitarea profesiei, atacuri și presiuni asupra presei, atacuri care s-au agravat. La acest lucru trebuie să adăugăm crimele împotriva jurnaliștilor și impunitatea pentru majoritatea crimelor; persecuția și detențiile arbitrare. ca instrument de intimidare și cenzură; presiuni economice și juridice împotriva mass-media și a personalului din presă. Lista problemelor care trebuie abordate include, de asemenea, stigmatizarea, insultele și amenințările împotriva presei; Măsuri de cenzură indirectă, cum ar fi nerecunoașterea  normelor oficiale, presiunea fiscală și atacurile prin canale naționale, troli și mesaje pe rețelele sociale. Și nu putem ignora limitarea accesului la informații, restricționarea activității jurnalistice și a deplasării  jurnaliștilor,  restricții care au fost sporite ca urmare a stărilor de excepție impuse de pandemie în multe dintre țările noastre.

Când am acceptat  să preiau conducerea SIP pentru o perioadă de 1 an, m-am angajat, de asemenea, că vom continua să fim vigilenți cu privire la problemele care privesc libertatea presei, monitorizarea și denunțarea tuturor abuzurilor, dar și că vom sărbători și vom da ca exemplu  rezultatele pozitive.

E.Ch: Pentru a încheia acest dialog, cu permisiunea dvs., vă invit să adresați un mesaj colegilor mei jurnaliști, membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).

JCL:.Dragi colegi, deși distanța fizică dintre noi este mare, angajamentele și preocupările noastre  sunt aceleași: libertatea presei și posibilitatea de exprimare fără restricții. Vă rog, să primiți din partea colegilor din cele 3 Americi un salut călduros pentru  toți cei care, potrivit celor spuse de marele Gabriel García Márquez, exercită „cea mai bună profesie din lume”.

E.Ch:   Vă mulțumesc.

 

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.