◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

„Anca Sîrghie în lumina slovei – eseu monografic”- o carte, o viaţă, un destin

Cu deosebit interes am citit cartea Adei Stuparu dedicată profesoarei sibiene Anca Sîrghie. Este meritul incontestabil al cercetătoarei craiovene care a avut gândul şi iniţiativa de a strânge un volum impresionant de materiale, în scopul realizării demersului său. Este o carte care oglindeşte, în pagină scrisă, derularea evenimentelor, a momentelor celor mai semnificative din viaţa şi preocupările profesoarei şi scriitoarei Anca Sîrghie.             
    Structura cărţii este una a vârstelor parcurse de cunoscuta profesoară, începând cu anii fragedei copilării şi până în prezent, perioada deplinei maturităţi. Voi exemplifica cu câteva titluri de articole ce vorbesc ele însele despre formidabila putere de muncă, de talentul şi pasiunea cu care şi-a realizat profesoara Anca Sîrghie marile sale proiecte pe întreg firul timpului: ,,Evoluţia unei personalităţi”, ,,Cercetare şi creaţie”, ,,Receptarea operei”, ,,Bibliografie” etc. Acestea şi multe altele reprezintă marile capitole de viaţă ce definesc dimensiunile unei personalităţi de prim rang a învăţământului şi culturii sibiene.                                
    De bună seamă, Anca Sîrghie ( colega mea de grupă la Filologia clujeană, promoţia 1967), la începutul carierei, ca mai toţi colegii noştri, a îmbrăcat frumoasa haină a dascălului, pe care a purtat-o 51 de ani, demonstrând reale calităţi în domeniul educaţiei, pregătindu-şi elevii cu dragoste sinceră şi caldă vocaţie.  Aşa este şi Ada Stuparu, fostă elevă la Liceul ,,Gheorghe Lazăr” şi, fireşte, autoarea acestei minunate tipărituri.                         
      Cu timpul, aria preocupărilor s-a lărgit considerabil,  profesoara evidenţiind-se cu succes în tot mai multe şi mai diverse manifestări de profil. Astfel, remarcabilă i-a fost prezenţa la  catedră, mai întâi ca o foarte bună profesoară de liceu, mai apoi ca profesor universitar, îndeosebi în domeniul nobilei şi elegantei ştiinţe care este biblioteconomia. Şi asta cu atât mai mult cu cât în această ramură a cărţii, a istoriei cărţii şi a slujitorilor acesteia se simţea o acută nevoie de buni profesionişti, mai ales odată cu utilizarea noilor tehnologii.                                 
        În cartea sa, Ada Stuparu a reliefat și multiplele  faţete ale fenomenului cultural, practicat cu deosebit succes de către scriitoarea sibiană, care a obţinut rezultate notabile. Ele s-au concretizat într-un număr mare de cărţi, studii, articole, conferinţe ş.a. despre poetul, dramaturgul şi eseistul Radu Stanca, despre ,,Sfinxul de la Lancrăm”, cum a fost numit Lucian Blaga,  despre memorandistul Nicolae Cristea, despre alţi mari scriitori români, prezentați atât în scris, cât şi în ediţiile unor emisiuni radiofonice.
     Un capitol foarte important al activității Ancăi Sîrghie, comentat cu mult aplomb de cercetătoarea craioveană, îl constituie editarea revistei studenţeşti ,,Lumina slovei scrise”, o publicaţie iniţiată şi condusă de profesoara din Sibiu. In revista amintită sunt reflectate, sub diverse forme, aspecte ale vieţii şi activităţii  unor scriitori români precum: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Lucian Blaga, Constantin Noica, Emil Cioran, Radu Stanca etc.                 
      Trebuie precizat că,  din noianul de izvoare folosite în  întreprinderea sa, Ada Stuparu a reuşit să scoată la lumină şi localităţile unde a activat protagonista noastră, acelea din ţară, cât şi cele de pe alte coordonate geografice. A vizitat, în acest scop, localităţile Bistriţa, Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi, Câmpulung Muscel, Târgu-Mureş ( unde a şi ţinut cursuri la Facultatea de Teatru câţiva ani ), Sebeş, Craiova, Bacău, Alba-Iulia etc.                                                                                                           
       Dar Anca Sîrghie a fost şi este o veritabilă ambasadoare a tradiţiilor şi culturii româneşti, promovate în diverse locuri de pe mapamond. A fost prezentă, în acest sens, în mai multe localităţi din S.U.A, Canada, Germania, Franţa, Belgia, Turcia, Spania ş.a. Nu foarte mulţi se pot lăuda cu astfel de performanţe. Pe aceeaşi linie, merită subliniată contribuţia Ancăi Sîrghie la aducerea şi încadrarea  în câmpul literaturii române a două importante scriitoare venite  de departe: e vorba de  prozatoarea, poeta şi eseista Alina Diaconu, stabilită de peste 60 de ani  în Argentina, ale cărei patru cărţi au fost traduse din limba spaniolă în română, iar a doua scriitoare, pe nume Adi Travadi, venită din  Rusia şi neştiind o boabă româneşte până pe la vârsta de 20 de ani, dar care, stabilindu-se definitiv în România, s-a perfecționat şi a scris în limba română mai multe  romane, povestiri, piese de teatru şi versuri. Profesoara Anca Sîrghie nu numai că le-a acordat toată atenţia interesantelor scriitoare, prezentându-le cititorilor, pe ele şi opera lor, în diferite moduri şi situaţii, dar s-a ataşat de acestea  şi sufleteşte. Pe Alina Diaconu, cea mai cunoscută scriitoare de origine română din America Latină, a invitat-o, însoţind-o, pentru a-i face cunoscute frumuseţea şi istoria meleagurilor transilvane, în diferite localităţi precum Sebeș, evident Sibiul și Rășinariul lui Emil Cioran, filosoful cu care ea se împrietenise la Paris, Alba Iulia, Mediaş, Sighişoara, Biertan etc.
    Condusă, pesemne,  de dictonul că ,,o poză face cât o mie de cuvinte”, Ada Stuparu, în cadrul capitolului ,,Retrospectivă în imagini”,  a însoţit textul cărţii cu o bogată ilustrare iconografică, aducând în faţa cititorilor o sumedenie de fotografii ce imortalizează figurile unor importante personalităţi din diverse forme de activitate, cu care Anca Sîrghie  s-a aflat în dialog în multe momente ale activității ei culturale. Ne ,,privesc” astfel din fotografii scriitorii: Norman Manea, Nicolae Balotă, Ştefan Augustin Doinaş,  Romul Munteanu, Ovidiu Drimba, Nicolae Manolescu, Alexandru Ştefănescu, Paolo Coelho, Ana Blandiana, Radu Theodoru, Romulus Vulpescu, Mircea Dinescu  ş.a, dar și Regele Mihai I cu Regina Ana şi preşedinţii Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Johannis; de asemenea, actorii Dorel Vişan, Stela Popescu, Constantin Chiriac, Dorina Stanca, Ion Caramitru etc. sau interpreţii Veta Biriş, Costel Busuioc, Ion Bocşa, Dumitru Fărcaş ş.a.    
  În concluzie, îmi exprim toată gratitudinea pentru Ada Stuparu, autoarea care a reuşit cu brio să cerceteze un incomensurabil volum de material pe care, cu deosebit discernământ și o extraordinară putere de selecţie, a reușit să-l grupeze, să-l structureze, astfel încât să reuşească să realizeze un portret bine conturat, un portret care să surprindă întocmai succesele unui om de excepţie din oraşul de pe malurile râului Cibin. Este vorba de scriitoarea şi profesoara Anca Sîrghie, al cărei nume,  prin tot ce a întreprins şi întreprinde, va rămâne înscris în analele şcolii şi culturii sibiene. Este un destin ale cărui porţi s-au deschis cu câteva decenii în urmă, concretizându-se într-un spirit extrem de viu,  viu  şi neastâmpărat pe tot parcursul vieţii sale, cu o activitate care, după cum o ştim, nu se va opri aici.
     Fără nicio îndoială, cartea Adei Stuparu reprezintă şi un călduros omagiu adus de elev mentorului său, al cărui  drum, se pare,  este urmat cu consecvenţă.   

Gh. Buşoiu

tribuna.ro   

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *