A apărut nr. 4 al Revistei ˝Amfiteatru Economic˝

Abordări și perspective ale investiției masive în muncă

În goana după cotele de piață și creșterea cifrelor de afaceri, organizațiile societății contemporane au pus tot mai mare presiune pe angajați, determinându-i să-și asume nenumărate responsabilități, să-și sporească eforturile de îndeplinire a obiectivelor corporatiste, să fie mai angajați în muncă, respectiv să lucreze mai intens. Uneori fără să își dea seama, mânați probabil și de dorința de a câștiga mai mult sau de a promova rapid în carieră, angajații sunt deseori dispuși să lucreze peste program, neluând în considerare și efectele negative ale unui asemenea demers: sporirea insatisfacției față de muncă prestată și creșterea dependenței față de muncă. Acest fenomen negativ privind munca poartă denumirea de workaholism. Workaholismul (componenta rea sau negativă), alături de angajamentul în muncă (componenta bună sau pozitivă) constituie cele două forme ale investiției masive în muncă. Acest concept, de sorginte relativ recentă, este abordat tot mai intens în literatura internațională de specialitate, care încearcă să surprindă acest complex fenomen în variate industrii/sectoare de activitate de pe piețe saturate, respectiv emergente, precum și în relație cu diferite fațete specifice muncii: motivația angajatului; satisfacția angajatului; performanța angajatului; intenția de abandon a locului de muncă; tipul funcției ocupate; dimensiunea organizației; cultura organizațională; intensitatea efortului suplimentar al angajatului etc. 

Pornind de la întrebarea temă a acestui număr Investiția masivă în muncă: un fenomen bun sau rău? – revista Amfiteatru Economic, publică în numărul special 14 din 2020, 18 articole care aduc în prim-plan o serie de abordări, implicații și perspective ale fenomenului în cauză. Articolele conțin abordări originale, implementate în mai multe sectoare de activitate în rândul angajaților sau reprezentanților organizațiilor. Rezultatele obținute reliefează  importante contribuții la progresul teoriei de specialitate, precum și manageriale, ele putând sta la baza definirii strategiilor de resurse umane, în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă, în acord cu așteptările angajaților. 

Articolul de debut al acestui număr conține o analiză transversală a factorilor predictori, mediatori și a efectelor asociate investiției masive în muncă prin intermediul unui model multidimensional al investiției masive în muncă, bazat pe predictorii potențiali (genul, vârsta, studiile, starea civilă, vechimea în muncă, dimensiunea organizației, sectorul de activitate, vechimea în organizație, tipul funcției ocupate, motivația), rezultatele muncii (satisfacția angajatului, intenția de abandon a locului de muncă, performanța angajatului) și factorii mediatori (cultura organizațională și suportul managementului) între investiția masivă în muncă și rezultatele muncii. Autorii testează empiric modelul pe 298 de angajați români, explicând fenomenul studiat prin intermediul corelațiilor, modelării liniare și a rețelelor neurale artificiale. 

Lucrarea Influența investiției masive în muncă asupra satisfacției muncii și a intenției de părăsire a locului de muncă în România explică fenomenul investigat pe baza teoriei atribuirii prin recurgerea la un model propriu, testat empiric cu ajutorul ecuațiilor structurale. Rezultatele obținute de autori evidențiază faptul că satisfacția muncii este determinată de angajamentul în muncă și de munca excesivă (workaholism): intenția de părăsire a organizației scade pe măsură ce un individ este mai angrenat în munca prestată. Lucrarea extinde studiile care abordează angajamentul în muncă și workaholismul prin munca excesivă vizavi de rezultatele muncii, autorii evidențiind modalități pentru ameliorarea gestiunii resurselor umane în organizațiile de pe piețele emergente, cum e și România. 

O foarte interesantă perspectivă asupra Impactului culturii naționale privind atitudinea angajaților față de investiția masivă în muncă este abordată comparativ în România versus Japonia. Articolul analizează modalitatea prin care investiția masivă în muncă poate să fie asociată cu diferite forme de motivare pe plan personal și profesional în două culturi foarte diferite: România și Japonia. Autorii au colectat date empirice de la angajați din cele două state, concluzionând cu ajutorul analizelor econometrice că motivația intrinsecă poate determina angajații români și japonezi să-și crească investiția de timp și efort în muncă. Munca intensivă pare a genera satisfacție și performanță profesională și reduce conflictul dintre activitatea profesională și viața familială. Lucrarea oferă nenumărate implicații manageriale pentru organizațiile care activează în cele două societăți.

Fenomenul investiției masive în muncă este abordat dintr-o perspectivă interdisciplinară și în relație cu mentoratul, a cărui importanță este analizată privind diminuarea workaholismului în contextul Statelor Unite ale Americii. Față de alte cercetări care vizează strict fenomenul investiției masive în muncă prin intermediul formelor acesteia (angajamentul în muncă și workaholismul), lucrarea celor trei autori surprinde măsura în care mentoratul este folosit pentru atenuarea tendințelor workaholismului și încurajarea investiției masive în muncă. Legăturile complexe dintre funcțiile mentoratului, calitatea mentoratului și impactul asupra angajaților este analizat pe un număr de 271 de angajați cu normă întreagă din SUA. Rezultatele relevă faptul că sprijinul în carieră afectează calitatea mentoratului, având un impact indirect asupra stresului de la locul de muncă. 

Investiția masivă în muncă este atent analizată în contextul pandemiei COVID 19 din România prin intermediul diferitelor aspecte specifice: timpul excesiv de muncă, volumul de muncă, angajamentul în muncă, dependența de muncă și performanța în muncă. Autorii conchid că pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra componentelor investiției masive în muncă (timp și efort): în fapt, lunile de pandemie din România au generat o diminuare a investiției în muncă, afectând mai ales performanța angajaților. Autorii oferă pertinente recomandări mediului de afaceri în vederea stimulării angajaților și a sporirii angajamentului lor în muncă, a îmbunătățirii performanței lor și a diminuării muncii excesive. 

Impactul investițiilor masive în muncă este modelat în relație cu gradul de satisfacție a angajaților prin intermediul Smart-PLS. Pe baza unui chestionar aplicat printre angajații cu studii superioare și vechime de minim un an din companii multinaționale care oferă servicii de consultanță și audit în România, autorii investighează factorii determinanți ai investițiilor masive în muncă: nevoile personale, volumul de muncă, timpul alocat muncii, atitudinea față de muncă, starea fizică și mentală a angajaților. Delimitarea acestor vectori determinanți care generează sporirea performanțelor organizaționale este extrem de utilă în gestiunea resurselor umane, reconsiderarea politicilor organizaționale și în sporirea satisfacției angajaților. Managementul organizațiilor trebuie să descopere modul de recompensare al acestora, precum și măsurile care trebuie adoptate în vederea preîntâmpinării riscurilor suprasolicitării lor. 

Un alt grup de cercetători abordează Impactul investițiilor masive în muncă asupra economiei și individului, fenomen de factură relativ recentă în contextul societății contemporane și al literaturii de specialitate. Autorii dezbat corelațiile dintre investiția masivă în muncă și productivitatea muncii, calitatea vieţii, calitatea condiţiilor de muncă, raportul dintre muncă-nivelul de trai-viață personală; dependența de muncă și tehnologie; decizia de pensionare etc. Ei realizează o atentă și pertinentă analiza bibliometrică şi econometrică prin intermediul regresiei liniare cu date cross-secţionale, dar se bazează și pe date preluate de la Eurostat şi Banca Mondială. Rezultatele cercetării evidențiază faptul că investiţiile în muncă prin creşterea volumului de muncă (ore lucrate, responsabilități crescute), nu sunt justificate, efectele acestor măsuri nefiind reflectate în progresul socio-economic. Autorii conchid că pentru angajat este foarte importantă bunăstarea sa și satisfacția față de munca depusă.

Relația dintre investiția în muncă și performanță este analizată prin intermediul unui chestionar online, care a urmărit colectarea de date de la 313 angajați, dar și antreprenori privind efortul în muncă, performanța percepută de respondenți, burnout și satisfacția în muncă. Rezultatele dovedesc faptul că performanță mediază relația dintre efort și satisfacția obținută prin munca în sine, în timp ce burnoutul are un efect moderator față de relația dintre efort și percepția asupra performanței, dar și în relația dintre percepția asupra performanței și satisfacția obținută prin munca în sine. Rezultatele relevă faptul că burnoutul este mai redus în cazul persoanelor care ocupă funcții de conducere, semn că o responsabilitate suplimentară în luarea deciziilor înseamnă o capacitate crescută de detașare de probleme. Studiul este deosebit de important pentru managementul organizațiilor, care poate astfel dezvolta strategii potrivite pentru gestiunea resurselor umane. 

Rolul și importanța investiției masive în muncă sunt abordate din perspectiva profesiei contabile din România în contextul pandemiei de coronavirus, punctându-se implicațiile socio-economice ale muncii contabile generate de pandemia COVID 19 și activitățile compartimentului financiar-contabil din cadrul organizațiilor. Pe baza unui chestionar online, autorii conchid că munca contabililor a generat mult stres și oboseală, dar a avut o influență pozitivă asupra relației muncă-familie și a productivității muncii. Percepția contabililor față de muncă este determinată de vârstă, localitatea în care muncesc, modul de desfășurare a profesiei (angajat sau liber-profesionist), dar și de mărimea companiei în care lucrează. Rezultatele obținute sunt utile în vederea proiectării strategiei viitoare a angajaților din contabilitate. 

Doi autori bucureșteni analizează impactul muncii excesive asupra risipei alimentare din perspectiva consumatorului, folosind o versiune extinsă a teoriei comportamentului planificat și a scalei de workaholism. Pe baza datelor colectate prin intermediul unui sondaj de la 194 de angajați români, autorii arată că influența muncii excesive asupra risipei alimentare este multidimensională: workaholismul nu are vreo influență asupra predictorilor intenției de reducere a risipei alimentare, una mică asupra comportamentelor asociate risipei alimentare (reutilizarea alimentelor, depozitarea alimentelor etc.) și una semnificativă asupra cantității estimate de mâncare irosită. Autorii demonstrează faptul că cele mai importante fațete ale workaholismului sunt conflictele și problemele la care sunt supuși angajații: în timp ce workaholicii problematici se confruntă cu probleme numeroase și tind să irosească mai multă mâncare, workaholicii funcționali, care, chiar dacă sunt și ei predispuși la conflict, au mai puține probleme și reduc risipa alimentară.

Investiția masivă în muncă este analizată și din perspectiva factorilor culturali și a efectelor pozitive și negative ale acesteia asupra diferitelor tipuri de investitori. Plecând de la reglementările internaționale care consideră că munca intensivă se întâlnește atunci când o persoana lucrează peste 48 de ore pe săptămână, autorii modelează fenomenul considerat cu ajutorul regresiei multiple și a ecuațiilor structurale, folosind datele colectate de la peste 18.000 de respondenți din 37 de state, disponibile prin International Social Survey Programme privind starea muncii, orele efectiv lucrate, caracteristicile locului de muncă. Rezultatele obținute confirmă impactul major al diferențelor interculturale asupra investiției masive în muncă și efectele acesteia în funcție de tipul de investitor (dispozițional/situațional). 

Investiția masivă în muncă este analizată și printre studenți, care uneori se confruntă cu diferite antecedente situaționale care le cauzează epuizare masivă. Autorii își bazează cercetarea pe datele colectate de la 1640 de studenți ai Universității din Belgrad, dimensiunile considerate fiind angajamentul în muncă, intensitatea muncii și epuizarea la locul de muncă (epuizare personală; epuizarea privind studiile; epuizarea față de profesori; epuizarea față de colegi). Totodată, cercetătorii consideră și unele antecedente predictive și anume angajamentul de lucru al studenților; sarcina percepută a cursului; sursa plății taxei de școlarizare; presiunea familiei legată de realizări; caracteristicile socio-demografice ale studenților (genul). Aceste elemente sunt incluse în cadrul unei modelări econometrice, care evidențiază importante rezultate privind modalitățile de diminuare a epuizării studenților. Mai mult, rezultatele autorilor permit  dezvoltarea programelor academice cu investiții corespunzătoare în munca prestată, diminuând șansele de epuizare a studenților prin calibrarea intensității muncii și a acestora angajamentului în muncă.

Un colectiv multicultural de autori din Peru, Columbia și Spania analizează rolul mediator al investiției masive în muncă în generarea cererii de locuri de muncă și experienței de recuperare în sectorul serviciilor de sănătate. Prin intermediul modelării cu ecuații structurale în PLS, autorii explorează efectul cererii de locuri de muncă asupra experienței de recuperare din munca prestată. Față de alte sectoare de activitate, profesioniștii din serviciile de sănătate par a avea nevoie de un timp mai îndelungat de recuperare fizică, psihică și intelectuală, deoarece ei sunt deseori angajați puternic în munca efectuată, respectiv, în funcție de situație, muncind în exces. Generarea de satisfacție și oferirea unui timp adecvat pentru recuperarea psihică și fizică constituie deziderate extrem de importante pentru angajații din acest sector. 

O foarte interesantă abordare comparativă privind dependența de muncă este descrisă din perspectiva noii generații de angajați din România și Ungaria. După cum arată autorii, piața muncii se află într-un puternic proces de transformare din cauza schimbărilor societale și generaționale, tinerii fiind mult mai flexibili în privința orelor de muncă și a condițiilor de angajare. Pe baza unui sondaj printre membrii generațiilor Y și Z din Ungaria și România, autorii punctează diferențele de percepție privind dependența de muncă, respondenții preferând deseori să aibă un program parțial sau complet flexibil, să recurgă deseori la telemuncă, astfel obținând cel mai potrivit echilibru între viața profesională și cea personală.

Printre abordările sectoriale ale influenței masive în muncă asupra rezultatelor muncii în industria ospitalității din Serbia se numără și acest articol, care propune și analizează un model care ia în considerare antecedentele și efectele acestui fenomen. În fapt, pe baza datelor colectate de la angajați din industria ospitalității, autorii include în modelul investigat angajamentul în muncă, munca compulsivă și munca în exces, satisfacția cu munca, intenția de părăsire a organizației, dar și rezultatele muncii. Totodată este realizată și o analiză de mediere, care testează ipotezele relațiilor dintre constructele considerate. Rezultatele obținute sunt de folos organizațiilor din domeniu în vederea înțelegerii adecvate a efectelor investiției masive în muncă și a identificării celor mai potrivite strategii în vederea diminuării efectelor negative ale muncii în exces, respectiv a sporirii satisfacției angajaților față de munca depusă. 

O altă analiză deosebit de interesantă este dedicată cererii de locuri de muncă și experienței recuperării acestora vizavi de investiția masivă în muncă și rolul mediator al acesteia. Autorii polonezi analizează în acest context dependența comportamentală de muncă a angajaților, în relație cu supervizarea din partea managerilor și cu prejudiciul cauzat colegilor. Rezultatele relevă faptul că managerii dependenți de muncă își pot provoca daune semnificative și iremediabile lor înșiși, dar și altor angajați, organizațiilor și subalternilor. Din perspectivă managerială, lucrarea oferă posibile măsuri care pot fi implementate la nivel organizațional în vederea creării unui mediu propice diminuării dependenței de muncă și consecințelor sale printre angajați. 

O abordare organizațională modernă este realizată prin prisma corelației dintre încredere și angajamentul în muncă. În cadrul lucrării se explică atât cauzele, precum și consecințele investițiilor masive în muncă din diferitele organizații, prin considerarea angajamentului și a încrederii în muncă, vectorii reprezentativi sunt cei care concură la succesul organizației. Pe baza unui sondaj implementat printre 787 de respondenți din 16 organizații, se analizează relația dintre aceste constructe, combinându-le cu integritatea, competența și predictibilitatea fenomenelor investigate. Rezultatele relevă faptul că angajamentul în muncă se corelează puternic cu toți acești factori, generând succesul organizației. 

În final, evidențiem și o altă abordare privind investiția masivă în muncă în relație cu psihopatologia: internalizarea și externalizarea tulburărilor ca și antecedente și consecințe ale investiției masive în muncă. Autorii italieni analizează fenomenul investiției masive în muncă și a formelor acestuia (muncă în exces și angajamentul în muncă) din perspectivă psihologică. Prin intermediul modelării econometrice, autorii abordează angajați cu niveluri crescute versus scăzute de angajament în muncă, respectiv care muncesc în exces, evidențiind că pe eșantionul lor, în cazul muncitorilor italieni se constată o predispoziție mai mare spre afecțiuni psihopatologice în cazul celor care sunt mai angajați în muncă sau muncesc în exces, față de cei mai delăsători sau care se implică mai puțin în activitățile derulate. Totodată, rezultatele indică faptul că munca în exces cauzează afecțiuni psihopatologice mai grave față de angajamentul în muncă, asociat cu simptome psihologice mai reduse ca intensitate. 

 

Toate aceste articole arată complexitatea, profunzimea și caracterul multidimensional al investiției masive în muncă. Autorii români și străină au reușit exemplar să explice și să modeleze fenomenul investiției masive în muncă în diferite contexte, contribuind atât la extinderea teoriilor și a literaturii de specialitate, dar și oferind managementului companiilor relevante recomandări privind redimensionarea strategiilor de gestiune a resurselor umane și mai ales reconsiderarea efortului și a timpului angajaților în îndeplinirea responsabilităților și a sarcinilor de serviciu.




Redactor,

Dan-Cristian Dabija 

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.