Aflam din SUA
Sorin Drăghici, Tuan-Minh Nguyen, Larry A.Sonna, Cordelia Ziraldo, Radu Vanciu, Raef Fedel, Austin Morrison, Rachel M.Kenney, George Alangaden, Mayur Ramesh Gil Mor
Căile bolii COVID 19 şi modificările expresiei genetice prezic faptul că methylprednisolonul poate îmbunătăţi rezultatul tratamentului în cazurile severe. Eforturile actuale de management al COVID 19 includ: diagnostic precoce, utilizare de antivirale şi modulaţie imună. După faza virală iniţială a bolii, identificarea pacienţilor care dezvoltă sindromul de furtuna de citokine este critică. Tratamentul hiperpigmentaţiei la pacienţii care utilizează terapii cunoscute şi aprobate, cu profiluri de siguranţă dovedite, ar putea impune necesitatea imediată a reducerii fenomenului de creştere a mortalităţii. Identificarea medicamentelor care ar putea modula răspunsul imun, reprezintă o urgenţă. O analiză a modificărilor expresiei genei, căilor şi mecanismelor probabile între SARS-CoV2, gripa A şi virusul sincitial respirator, poate fi utilă în vederea stabilirii medicamentelor aprobate de FDA care ar putea fi îmbunătăţite, pentru a ajuta bolnavii COVID 19 cu simptome severe, legate de hiper inflamare. O constatare demnă de luat în seamă este aceea că, medicamente aparţinând aceleiaşi clase, pot să nu aibă efecte similare. Un studiu clinic independent a evaluat 217 subiecţi, respectiv 81(38%) şi 136(62%) împărţiţi în două grupuri de bolnavi: pre şi post methylprednisolon. După 30 de zile, mortalitatea la grupul tratat cu methylprednisolon a fost semnificativ mai scăzută (16,6%) comparativ cu grupul care nu a beneficiat de acest tratament (29,6%). Cercetările clinice au confirmat deci predicţia ca methylprednisolonul ar putea îmbunătăţi rezultatul tratamentului în cazurile severe de COVID 19. Acest lucru este important de reţinut, având în vedere posibilitatea izbucnirii unor posibile viitoare pandemii, indiferent de natura virusului.
Dr. Aurelian Condurache